În caz că sunteți interesați, am sintetizat mai jos cele mai importante discuții din prima zi a Forumului Economic Mondial de la 𝘿𝘼𝙑𝙊𝙎 2021.

Una dintre cele mai interesate discuții a fost în panelul despre educație și chemarea la acțiune, unde s-a vorbit despre faptul că pandemia de COVID-19 a determinat 188 de țări să-și închidă școlile și universitățile, fiind astfel afectați peste 1,54 miliarde de elevi și studenți. Totuși, aceste perturbări, a spus Henrietta H. Fore, director executiv al UNICEF, oferă o imensă oportunitate de a reseta prioritățile în sistemle de învățământ de pe mapamond. 

Tot astăzi, Klaus Schwab, fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial, a prezentat cartea “Stakeholder Capitalism: A Global Economy that Works for Progress, People and Planet”, un volum pe care l-a scris în aceste luni de pandemie. În cele 300 de pagini, Klaus Schwab vorbește despre cum putem construi o economie globală care să funcționeze atât pentru cerințele oamenilor, cât și pentru cerințele planetei. Schwab, care deține un doctorat în economie emergentă, a spus că în paginile pe care le-a scris a vorbit și despre zonele care funcționează în continuare în sistemul economic care a predominat în perioada postbelică, dar și unde este nevoie de o resetare, precizând că putem evita capcanele provocate de progresele în tehnologie și haosul generat de tendințele geopolitice actuale ale comerțului global prin valorificarea obiectivelor precise, având în vedere că am intrat într-o perioadă în care trecem de la maximizarea profitului pe termen scurt al acționarilor la o lume care se caracterizează prin responsabilitatea stakeholderilor. 

În panelul de prezentare a cărții au fost prezenți și Alexander De Croo, prim-ministru al Belgiei, dar și Dan Schulman, directorul executiv de la PayPal, aceștia discutând despre cum se poate construi o economie globală mai incluzivă, durabilă și rezistentă după COVID-19. În același panel, Mariana Mazzucato, profesoară de economie la University College London, a vorbit despre cum companiile care s-au angajat în a susține stakeholderi s-au comport mult mai bine decât cele care nu au făcut-o, pentru că au investit în viabilitatea pe termen lung a companiei. Mazzucato a mai spus că e nevoie de o schimbare a mentalității pentru a ne îndepărta de o societate în care întreprinderile și guvernele au sarcini separate, mergând în același timp spre o societate în care acestea, împreună cu societatea civilă, lucrează mână în mână.

În panelul despre răspunsul la criza provocată de virusul SARS-CoV-2, premierul grec Mitsotakis a evidențiat faptul că răspunsul la criza sanitară nu este „o știință a rachetelor”, indicând că cel mai bine ar fi ca oamenii să asculte de experți. Liderul de la Atenta a mai spus că o decizie dificilă, mai ales dacă are repercusiuni economice, trebuie luată din timp pentru a putea să se observe care sunt punctele ce trebuie păstrate și care sunt cele care trebuie eliminate. În același panel, Anthony Fauci a vorbit despre provocările diviziunii sociale din SUA și cât de greu e să ai rezultate bune atunci când o criză este politizată. Referindu-se la SUA, Fauci a spus că noua administrație trebuie să construiască un plan cât mi rapid, care să nu mai incudă inegalități de tratament și prin care să se coordoneze abordarea guvernului federal cu abordările statelor americane. Fauci a mai indicat că trebuie să luăm în serios noile variante ale coronavirusului și să fim atenți la evoluția acestora, precizând că e important să nu se depășească perioada între prima doză de vaccin administrat și rapel. 

Discurs lui Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze, a fost mai mult un semnal pentru occident. Liderul de la Beijing a spus că PIB-ul raportat de China în cel de-al patrulea trimestru din 2020 a fost de + 6,5%, fapt ce a împins creșterea pe tot anul la 2,3% și a pus țara “într-o poziție din care contribuie la scoaterea economiei globale dintr-o criză indusă de pandemie.” Cel mai interesant moment din discursul lui Xi Jinping a fost cel în care și-a justificat autoritatea politică, cerând abandonarea „prejudecăților ideologice”, pentru a „urma în comun o cale de conviețuire pașnică, aducătoare de beneficii reciproce și de cooperare win-win”. Concret, China a transmis astăzi că e îngrijorată de o nouă unitate occidentală în fața a tot ceea ce nu este valoric legat de occident și care amenință Occidentul, Alianța Transatlantică și democrația liberală.

În panelul despre paritatea de gen, Kevin Sneader, din partea McKinsey & Company, a spus că suntem la o răscruce de drumuri în privința egalității de gen și trebuie să folosim toate pârghiile, inclusiv flexibilitatea, incluziunea digitală și mijloacele sociale, pentru a rezolva inegalitățile. Sneader a vorbit despre cum femeile își asumă povara muncii neremunerate, inclusiv a îngrijirii copiilor. Kevin Sneader a mai subliniat că pandemia a exacerbat diferențele de gen, făcându-le pe femei să muncească cu peste 20 de ore mai mult într-o săptămână (aici s-a vorbit mai ales de activități casnice). La rândul său, Rania Al-Mashat, ministrul cooperării internaționale în guvernul de la Cairo, a spus că Egiptul s-a concentrat pe elaborarea politicilor de paritate în ultimul an și a acordat concedii pentru femei, investind în același timp în abilitățile digitale ale acestora.

Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, a declarat astăzi că redresarea economică în 2021 se va face în două etape: în prima, va exista un nivel ridicat de incertitudine pe măsură ce vaccinurile sunt produse și lansate, iar restricțiile rămân în vigoare (mare parte din Europa s-a închis). A doua etapă va veni cu provocări pe piața muncii și o conștientizare puternică a faptului că schimbările climatice sunt prioritare. Lagarde spune semnele sunt pozitive, căci economiile europene au făcut un salt uriaș în termeni de digitalizare, munca de acasă a devenit o normalitate, iar schimbările tehnologice au început deja să genereze soluții în sectoarele care au fost afectate de criză.

De cealaltă parte, Peter Altmaier, ministrul federal pentru afaceri economice și energie din Germania, a declarat că trebuie să ne bazăm mai mult pe piețe deschise și multilateralism. Altmaier a vorbit și despre cum a reușit Europa să restabilească lanțurile de aprovizionare și a pledat pentru o mai mare focusare pe țările sărace, grav afectate de criza pandemică. Ministrul federal de la Berlin a pledat și pentru schimbările climatice, spunând că vede recuperarea post-pandemie ca pe o oportunitate pentru sinergii, cum ar fi investiții mai mari în soluții de energie sutenabilă. 

La rândul său, Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei, Finanțelor și Redresării, a evidențiat faptul că cea mai dificilă provocare este să te concentrezi în această perioadă pe răspunsul pe termen scurt, gândindu-te totodată la viitor și rămânând în cursa de inovare și investiții. Le Maire a mai precizat că e nevoie de un acces mai bun la finanțare și capital pentru a se finanța noile tehnologii ecologice, iar Lagarde, într-o notă ușor feministă, a spus că trebuie să aducem mai multe femei la masa discuțiilor pentru a ajuta la recuperarea post-pandemie.

Secretarul General al ONU, Guterres, a vorbit despre #COP26, care are loc în toamnă la Glasgow, precizând că e prioritar ca această conferință privind schimbările climatice să nu fie lăsată să eșueze. Guterres a mai spus că 2021 este „anul make-it-or-break-it” pentru lume, punând în lumină educația de calitate și tehnologiile digitale, care trebuie să reprezinte cei doi mari facilitatori și egalizatori ai contractului social din timpurile noastre. Antonio Guterres a vorbit și despre faptul că vaccinurile trebuie privite ca bunuri publice globale și a pledat pentru un nou contract social, care să le permită oamenilor să trăiască în demnitate. 

S-a vorbit astăzi și despre UpLink, o platformă digitală care a contribuit la găsirea de soluții inovatoare la unele dintre cele mai mari provocări ale lumii. În plus, organizatorii au anunțat că World Economic Foruma trecut și pe Tik Tok, îndemnându-i pe participanți să se alăture campanei #MyBigIdea dacă au o idee care ar putea schimba lumea.

Elisha London, fondator al United For Global Mental Health, a vorbit despre cum COVID-19 nu a fost doar o criză de sănătate publică în întreaga lume, ci și o criză secundară de sănătate mintală. 

Concluzia zilei a aparținut Gabrielei Bucher, directorul executiv al Oxfam International, care a spus că pandemia a redus progresul în rândul țărilor defavorizate și ar putea dura mai mult de un deceniu pentru ca sute de milioane dintre cei mai săraci oameni din lume să-și revină economic post-COVID-19.