Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin dezvăluie strategia realizată în 2021 de Rusia lui Putin pentru a prelua controlul total asupra Republicii Moldova până în 2030.

Documentul cu strategia detaliată a Moscovei a fost obținut de RISE Moldova împreună cu un consorțiu internațional de jurnalişti din care fac parte Yahoo News, Delfi Estonia, Centrul Dossier cu sediul în Londra, ziarul suedez Exane Westdeutscher, Rundfunk și Norddeutscher Rundfunk, postul de investigație polonez Frontstory, Centrul de investigații din Belarus și site-ul de știri din Europa Centrală VSquare.

Conform RISE Moldova, planul a fost elaborat de Administrația Prezidențială Rusă și de serviciile secrete FSB, SVR și GRU. Totodată, RISE mai spune că mai multe puncte-cheie din strategia Moscovei au apărut, de-a lungul anilor, și pe platformele publice ale unor partide pro-ruse, dar și în discursurile unor politicieni.

Strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.

Potrivit documentului, obiectivele pe termen scurt ale Kremlinului includ neutralizarea oricăror acțiuni ale guvernului de la Chișinău care vizează eliminarea prezenței militare ruse în Transnistria, crearea unei rețele de organizații neguvernamentale care promovează dezvoltarea relațiilor dintre Rusia și Republica Moldova, precum și deschiderea Consulatului General al Rusiei în Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova.

De asemenea, până în 2025 Administrația Prezidențială de la Kremlin și-a propus să creeze sentimente pro-ruse în rândul elitei din Republica Moldova, extinzând numărul mișcărilor politice prietenoase cu Rusia. În paralel, Moscova și-a propus să împiedice „românizarea” Moldovei și să asigure păstrarea învățământului din aceasă țară în limba rusă.

În fine, până în 2030, documentul prevede extinderea participării Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică, crearea unor grupuri stabile de influență rusă în toată Republica Moldova și soluționarea conflictului transnistrean pe baza statutului special al Transnistriei. Un alt obiectiv pe termen lung se referă la stabilirea limbii ruse ca lingua franca (adică ca limbă folosită în general în conversații) în Moldova, în special prin asigurarea prezenței presei ruse în spațiul public de peste Prut.

Pentru a îndeplini obiectivele strategiei întinse pe un întreg deceniu, Rusia ar trebui să lupte activ împotriva influenței pe care o are NATO, UE, SUA, Turcia și Ucraina asupra Republicii Moldovei, mai reiese din document, în care se mai remarcă, de asemenea, că Administrația Prezidențială de la Moscova a văzut exploatarea dependenței Moldovei de importurile rusești, în primul rând de aprovizionarea cu gaze, drept unul dintre instrumentele de influență economică.

Informația despre document vine după ce la începutul lunii februarie, Volodimir Zelenski i-a informat pe liderii europeni prezenți la Bruxelles pentru Consiliul European, că serviciile secrete ucrainene au interceptat „un plan detaliat al Rusiei de destabilizare a situației din Republica Moldova” pentru a instala un guvern marionetă la Chișinău.

Ulterior, președinta Maia Sandu a confirmat că a primit într-adevăr informații de la Kiev despre provocări din partea Rusiei.

Pe 11 martie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a raportat că serviciile de informații americane consideră că indivizii legați de serviciile de securitate ruse intenționează să provoace o revoltă împotriva guvernului proocidental al Republicii Moldova pentru a instala o administrație pro-rusă la Chișinău. Potrivit lui Kirby, SUA au dovezi că Rusia lucrează pentru a slăbi guvernul Republicii Moldova, care urmărește legături mai strânse cu Uniunea Europeană. În același timp, Casa Albă a precizat că nu vede în prezent o amenințare militară directă la adresa Chișinăului din partea forțelor armate ale Kremlinului.