Toată lumea vorbește azi aproape evlavios despre fericire. Dar eu propun să ne uităm mai atent la acest subiect, dacă tot se sărbătorește astăzi Ziua Internațională a Fericirii.

Potrivit Raportului Mondial al Fericirii pe 2024, tinerii din Marea Britanie, Europa, SUA și Australia devin mai nefericiți decât generațiile mai în vârstă, iar printre cauzele care duc la pierderea perspectivei pozitive, atât de tradițională generației Z, se numără lipsa educației, a formării profesionale și a accesului la locuințe.

În Raportul Mondial al Fericirii, citat de The Guardian, se mai arată că, deși nu toți adolescenții și tinerii adulți suferă, un număr tot mare dintre aceștia nu pot face față faptului că sunt ignorați de decidenții politici, nu li se oferă mai multe perspective de muncă și sunt din ce în ce mai afectați de instabilitatea economică tot mai accentuată din lumea occidentală.

În plus, raportul precizează și că rețelele sociale, inegalitățile de venituri și temerile legate de război și schimbări climatice joacă un rol important în scăderea stimei de sine și în răpirea bunăstării copiilor și tinerilor.

Cu alte cuvinte, tinerii sunt din ce în ce mai puțin fericiți decât generațiile mai în vârstă, deoarece suferă „echivalentul unei crize de la jumătatea vieții”, așa cum se arată în Raportul Mondial al Fericirii.

Raportul a mai constatat că bunăstarea și sănătatea emoțională din copilărie pot fi cel mai bun indicator pentru satisfacția vieții la vârsta de adult. Cercetări anterioare au concluzionat că adolescenții și adulții tineri care raportează o satisfacție mai mare în viață obțin niveluri semnificativ mai ridicate de venituri mai târziu în viață, chiar și ținând cont de diferențele în ceea ce privește educația, inteligența, sănătatea fizică și stima de sine.

Concret, în întreaga lume occidentală tinerii se aseamănă din ce în ce mai mult cu părinții lor, care s-au declarat în repetate rânduri epuizați și împovărați de grijile vieții. A merge la facultate nu mai este o garanție sigură a bunăstării financiare și psihologice, iar tinerii care nu urmează studii superioare sunt lăsați să se descurce singuri, având un acces limitat la cursuri de formare profesională care le-ar putea ridica statutul social, veniturile și respectul de sine.

The Guardian mai notează că Raportului Mondial al Fericirii pe 2024 este un semnal de alarmă pentru guvernele care nu echilibrează politicile și au pus bunăstarea persoanelor în vârstă mai presus de cea a generațiilor tinere.

Cu alte cuvinte, dacă tinerii nu își pot găsi un loc de muncă, nu pot avea o locuință decentă și nici timp și bani pentru a-și vizita prietenii și familia, consecințele se vor răsfrânge asupra celor în vârstă. Cum? Păi vom ajunge în situația în care creșterea economică va fi mai lentă, ceea ce va face duce în final la mai puține fonduri pentru a-i susține pe pensionari.

Așa se creează discrepanțele sociale majore, prin focus doar pe ideea de a satisface nevoile celor care vor merge sigur la vot. Ceea ce uită adesea factorii de decizie politică este că democrația e pentru toată lumea, nu doar pentru propriul electorat.