* Există trei proiecte majore pentru digitalizarea educației din România care sunt finanțate din fonduri europene în această perioadă:

• WIRELESS CAMPUS care construiește o infrastructură de comunicații wireless în școlile din România,
• CATALOG ELECTRONIC care realizează sistemul electronic de management al școlarității și
• BIBLIOTECA VIRTUALĂ care va oferi conținut digital pentru elevi, profesori și părinți.

WIRELESS CAMPUS este în implementare, BIBLIOTECA VIRTUALĂ este în licitație și CATALOG ELECTRONIC vă fi lansat în curând. La acestea se adaugă și proiectul CRED pentru formarea cadrelor didactice în domeniul învățării transdisciplinare care este în derulare.

Interviu cu Marian Murguleţ, Secretar de stat pentru Tehnologia Informației la nivelul întregii Administrații Publice Centrale, CIO Guvernamental

Reporter: Ce este Biblioteca Virtuală și ce își propune acest proiect?

Marian Murguleţ: Biblioteca Virtuală este un proiect care își propune să reunească într-un depozit resursele educaționale digitale destinate elevilor de gimnaziu din România. Resursele educaționale digitale vor deveni astfel deschise pentru toți elevii. Vorbim atât de resurse dezvoltate în trecut cât și de resurse care se creează astăzi, cum sunt cele din proiectul de formare transdisciplinară a cadrelor didactice numit CRED. Biblioteca Virtuală va oferi și un instrument modern pentru a construi traiectorii educaționale corelate cu programa școlară. Aceste traiectorii pot fi și personalizate pentru fiecare elev în parte. Traiectoriile de învățare vor putea fi servite cu ajutorul unui asistent virtual ce folosește elemente de inteligență artificială.

Reporter: De ce este necesar un astfel de proiect?

Marian Murguleţ: Sunt schimbări mari pe piața muncii în vremurile Industriei 4.0 pe care le trăim. După cum afirmă un studiu al World Economic Forum, o mare parte din profesiile pe care le vor avea copiii de azi încă nu s-au inventat. Ele vor fi bazate pe roboți, inteligență artificială, drone, imprimare 3D și sisteme fizico-cibernetice în general. Pentru a putea ocupa locurile de muncă care vor apărea în viitor elevii de azi au nevoie de resurse educaționale moderne cu caracter transdisciplinar care să pună accent pe învățarea orientată pe competențe. Locurile de muncă atractive ale viitorului vor presupune inovație tehnologică realizată în start-up-uri sau alte organizații creative. De aceea este important că elevii să dobândească competențe și cunoștințe din domenii precum STEM (Science, Technology, Engineering and Maths), digital storytelling, securitate cibernetică și educație financiară și antreprenorială. Aceste domenii nu se pot studia folosind manuale clasice. În plus trăim în mijlocul unei pandemii care obligă toate școlile să funcționeze online sau hibrid și o bibliotecă virtuală va ajuta foarte mult.

Reporter: Am fi fost tentați să credem că Biblioteca Virtuală este doar un răspuns la pandemia de Covid-19. Înțeleg că există motivații mai profunde?

Marian Murguleţ: Este vorba în primul rând de viitorul copiilor de astăzi. Fără resurse digitale moderne generația actuală de elevi români va avea șanse reduse să ocupe locuri de muncă de calitate în economia viitorului. Aș dori să menționez că Legea Învățământului prevede încă din 2011, la articolul 70, înființarea unei Biblioteci Virtuale Școlare. Organizații precum OECD și UNESCO recomandă utilizarea resurselor educaționale deschise încă din anii 2000. Noi ducem astăzi la îndeplinire o prevedere legală care este în vigoare de 9 ani! Pandemia de COVID-19 a urgentat acest proiect care va trebui implementat în ritm alert. Biblioteca Virtuală va ajuta elevii din Romania să învețe online sau hibrid daca va fi nevoie.

Reporter: Spuneați mai devreme de inteligența artificială. Avem nevoie de această tehnologie în biblioteca digitală?

Marian Murguleţ: Este tehnologia care stă la baza Industriei 4.0 și ar fi o eroare să nu introducem sisteme bazate pe inteligență artificială în sistemul educațional românesc. Există și o recomandare a Consiliului Uniunii Europene din Mai 2018 cu privire la “Key Competences for Lifelong Learning”  în care inteligența artificială figurează la capitolul cunoștințe, atitudini și competențe esențiale. În plus, inteligența artificială permite gestionarea caracterului eterogen al resurselor care vor fi stocate în biblioteca virtuală pentru gimnaziu și chiar legături cu alte resurse educaționale de pe glob. Cu ajutorul unui asistent virtual se pot crea traiectorii educaționale bazate pe programa școlară care folosesc resurse digitale eterogene în cadrul pașilor de învățare. Fiecare traiectorie este formată din mai multe fluxuri de învățare. Folosind asistentul de învățare elevii pot interoga bazele de cunoștințe asociate fluxului curent ceea ce conferă un anumit grad de dinamism resurselor educaționale. Este un progres semnificativ față de resursele educaționale clasice care au un caracter static.

Reporter: Se folosește inteligența artificială în educație în alte țări?

Marian Murguleţ: Da, conform unui raport publicat de MarketsandMarkets(n.r. https://www.marketsandmarkets.com/Market-Reports/ai-în-education-market-200371366.html) piața educațională mondială de AI era deja în 2018 la nivelul de 537 milioane de dolari și crește rapid. Raportul estimează un nivel 3,68 miliarde de dolari în 2023 ceea ce este foarte mult. Asistenții virtuali sunt segmentul cu cea mai mare pondere în piața mondială de AI în educație. Există atât companii mari cât și companii de tip start-up care sunt active în acest domeniu. Eu cred că România trebuie să țină pasul cu modernitatea. M-aș bucura ca integratorii de sistem care vor participa la proiectele de digitalizare a educației din România să coopteze start-up-uri locale active în EdTech(n.r. tehnologii educaționale). Prin crearea unei industrii EdTech locale, digitalizarea învățământului românesc vă deveni sustenabilă pe termen lung.

Reporter: Tehnologiile de procesare a limbajului natural (NLP) depind de limbă. Există tehnologii NLP în limba română?

Marian Murguleţ: Chiar mai multe. Aș menționa aici tehnologiile de tip text-to-speech oferite de companii precum Amazon și Nuance care suportă limba română de mai mulți ani. Există și motoare conversaționale de tip chatbot precum NLP.JS sau WIT.AI(achiziționat de Facebook) care suportă limba română. Putem aminti și soluția de machine learning oferită de SAS care începe să fie folosită în România. În plus, avem și companii de tip start-up din România care dezvoltă cu succes tehnologii de tip NLP.

Reporter: Vor fi profesorii înlocuiți de inteligența artificială?

Marian Murguleţ: Nici vorbă. Tehnologiile de inteligență artificială au doar rolul de a asista profesorul și elevul pentru a regăsi și organiza rapid resurse digitale. Asistenții de învățare obișnuiți recunosc câteva sute de intenții și servesc resurse doar în conformitate cu bazele de cunoștințe cu care sunt asociați. Nu sunt capabili să detecteze ironia, sarcasmul sau alte stări de spirit și nici nu pot purta o conversație naturală cu un elev. Învățarea este un act social și va rămâne mereu așa. Avem însă nevoie de tehnologii bazate pe AI pentru a regăsi și organiza resursele care devin copleșitor de multe.

Reporter: Cine finanțează proiectul Bibliotecii Virtuale din România?

Marian Murguleţ: Finanțarea este asigurată din fonduri europene. Există trei proiecte majore pentru digitalizarea educației din România care sunt finanțate din fonduri europene în această perioadă: WIRELESS CAMPUS  care construiește o infrastructură de comunicații wireless în școlile din România, CATALOG ELECTRONIC care realizează sistemul electronic de management al școlarității și BIBLIOTECA VIRTUALĂ care va oferi conținut digital pentru elevi, profesori și părinți. WIRELESS CAMPUS este în implementare, BIBLIOTECA VIRTUALĂ este în licitație și CATALOG ELECTRONIC vă fi lansat în curând. La acestea se adaugă și proiectul CRED pentru formarea cadrelor didactice în domeniul învățării transdisciplinare care este în derulare.

Reporter: Cât este bugetul alocat componentei de IT a Biliotecii Virtuale?

Marian Murguleţ: Bugetul licitației aflată în derulare este de aproape 183 de milioane de lei. La acesta se adaugă și o componentă financiară pentru remunerarea profesorilor, inspectorilor și specialiștilor din Ministerul Educației și Cercetării care vor participa la proiect. E o sumă care poate părea mare în valoare absolută însă în termeni relativi lucrurile stau altfel. Suma include și suport și garanție pentru 5 ani, perioadă în care sistemul va fi folosit anual de aproximativ 700.000 de elevi de gimnaziu. Rezultă un buget de 52,28 lei/elev/an. Această sumă e suficientă pentru a face un prim pas spre digitalizarea conținutului educațional din România. E bine că avem aceste fonduri ca să “spargem gheața” și să începem introducerea unei noi paradigme. Ar fi însă nerealist să credem că putem rezolva problema digitalizării conținutului educațional cu 52,28 lei/elev/an timp de cinci ani. Va fi nevoie de iterații suplimentare după ce elevii și profesorii se vor fi obișnuit cu noile tehnologii.

Reporter: Credeți că profesorii, părinții și elevii din România sunt pregătiți pentru a folosi inteligența artificială?

Marian Murguleţ: Există câțiva profesori vizionari care folosesc deja tehnologii de inteligență artificială la clasă. Evident, noile tehnologii vor fi adoptate gradual. Unii profesori vor adopta mai devreme decât alții aceste tehnologii. Există o anumită inerție socială care face ca inovațiile să fie adoptate gradual pe parcursul unor perioade mai lungi de timp. Important este să începem, să facem primul pas!

Reporter: Puteți să ne faceți o scurta prezentare tehnică a Bibliotecii Virtuale?

Marian Murguleţ: Este un proiect amplu denumit PLATFORMĂ DIGITALĂ CU RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE (EDULIB). Are un număr de șase componente principale:

– infrastructura hardware și software suport,

– soluția pentru construcția de conținut educațional,

– soluția de tip magazin de resurse educaționale,

– Interfața de învățare adaptivă,

– interfața pentru evaluarea gradului de alfabetizare funcțională

– și o soluție pentru managementul utilizatorilor. Sistemul va folosi cele mai moderne tehnologii existente acum.

Reporter: Spuneați că există profesori care folosesc inteligența artificială. Ne puteți da exemple?

Marian Murguleţ: Am fost plăcut surprins să văd recent la Televiziunea Română un reportaj despre meseriile viitorului în care mai mulți profesori povesteau experiențele lor pe o platformă de inteligență artificială locală în cadrul concursului de robotică din programul Romania Tech Nation.  Felicit TVR pentru acest reportaj și sper să facă și alte ediții. Există și în alte țări show-uri TV reușite pe tema modernizării învățământului. Aș mai menționa și platforma pyml.ro destinată elevilor de liceu care vor să învețe machine learning. Aceste inițiative sunt finanțate de organizații private precum Banca Comercială Română, Grupul Renault și Google. Ele funcționează pe scară mică. Mai există și entități publice locale precum Măgurele Science Park care aduc unele contribuții. Trebuie însă să facem un proiect național integrat care să fie destinat tuturor elevilor așa cum este Biblioteca Virtuală.

Reporter: Ați menționat roboții și educația STEM. Există o componentă care acoperă această arie de învățare în cadrul Bibliotecii Virtuale?

Marian Murguleţ: Proiectul prevede achiziționarea unui număr mare de plăcuțe programabile, senzori și accesorii. Este pentru prima oară când tehnologiile STEM vor fi distribuite pe scară largă în școlile din România. Eu cred că se pun astfel bazele unei generații de inovatori de succes.

Reporter: Care ar fi mesajul de încheiere pe care ați dori să îl transmiteți cititorilor?

Marian Murguleţ: Aș îndrăzni să îl citez pe Spiru Haret care a spus: “Cum arată astăzi școala, aşa va arăta mâine țara”. Dacă facem o bibliotecă digitală modernă cu AI și STEM, vom avea mâine o țară digitalizată cu mulți roboți și aplicații inteligente care ne vor crește nivelul de trai. Este de datoria noastră să îndrăznim și să introducem tehnologii moderne în școala de azi!

https://financialintelligence.ro/