Transformarea digitală a economiei reprezintă o provocare pentru decidenţii politici de la Bucureşti, în condiţiile în care aceasta reprezintă un obiectiv important al Comisiei Europene menit să contribuie la decarbonarea economică. Din păcate, multe dintre proiectele demarate în ultimii ani au fost blocate de contestaţii sau de diverse acţiuni în instanţă, fapt care a încetinit proiecţia guvernului pentru o digitalizare rapidă a activităţii din administraţia publică centrală şi locală, precum şi pentru digitalizarea economiei. Despre toate aceste aspecte ne-a vorbit, într-un interviu, Marian Murguleţ, Secretar de stat coordonator pentru tehnologia informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale, CIO Guvernamental.

Reporter: Care este situaţia în domeniul digitalizării din ţara noastră?

Marian Murguleţ: România a pierdut ani mulţi în domeniul digitalizării. Evident că în anul 2020 s-au făcut anumite progrese sub presiunea pandemiei Covid-19 şi a sectorului privat, dar acestea sunt insuficiente raportat la posibilităţi şi, mai ales, la necesităţi. Şi acest lucru s-a întâmplat cu o resursă umană supracalificată lângă noi. S-a vorbit mult despre digitalizare, este un subiect de vis pentru conferinţe şi mese rotunde şi s-a făcut prea puţin.

Reporter: Ce ar trebui făcut pentru impulsionarea activităţii din domeniu?

Marian Murguleţ: Este necesară o nouă arhitectură instituţională pe zona IT&C la nivel guvernamental. Pledez pentru un Minister al transformării digitale care să acţioneze pe verticală şi un CIO activ, lângă Prim-ministru, coordonator şi integrator al domeniului IT pe orizontală. Avem nevoie de o strategie, o coordonare unitară a domeniului, cu specialişti pe toate palierele zonei IT&C. Apoi trebuie introdus un management eficient pentru implementarea proiectelor, cu matrice de activităţi cu termen şi responsabili şi responsabilităţi, plus plan de implementare.

Reporter: Pentru că aţi menţionat proiectele din domeniul IT&C, ne puteţi spune în ce stadiu se află investiţiile demarate de stat? Sunt întârzieri în implementare şi care sunt cauzele acestora?

Marian Murguleţ: Avem numeroase proiecte majore IT&C în întârziere, de sute milioane de lei, proiecte care în anul 2020 au suferit diverse întârzieri semnificative pe care le-aş cataloga pe trei paliere distincte:

– toate proiectele au fost blocate, în primă fază, pentru cel puţin 8 luni de zile prin nefuncţionarea Comitetului Tehnico-Economic (CTE) în perioada 01.11.2019 – 24.04.2020 (aproape 6 luni);

– proiecte majore blocate şi după reluarea activităţii CTE şi avizarea specificaţiilor tehnice ca urmare a capacităţii administrative reduse în general la nivelul administraţiei nu doar a ministerelor/agenţiilor în cauză, bariere birocratice, etc. şi aici aş vrea să dau doar câteva exemple: Cloud-ul guvernamental în valoare de aproximativ 44 milioane euro, Sistemul Informatic de Management al Şcolarităţii (SIMS), cunoscut şi sub numele de Catalogul şcolar – 49 milioane de euro, Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed – 14 milioane euro şi Sistem informatic pentru Evidenţa secţiilor ATI – SIEC ATI – 14 milioane euro.

– proiecte majore blocate de contestaţii din partea unor firme cu cifră de afaceri în anul 2019 de câteva sute de mii de lei şi profituri mai mici decât chiar cauţiunea depusă la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Unul dintre aceste proiecte este EDULIB – Biblioteca virtuală cu o valoare aproximativă de 49 milioane de euro.

Reporter: În aceste condiţii, ce trebuie făcut pentru ca proiectele respective să fie implementate? Cum pot fi evitate pierderile de timp cauzate de contestaţiile depuse la CNSC?

Marian Murguleţ: Vorbim aici despre contestaţii respinse deja de către CNSC, dar care blochează/întârzie proiecte majore, provocând pierderi importante. Este util de precizat că deja există la nivel guvernamental preocupări pentru ajustarea legislaţiei achiziţiilor publice pentru diminuarea posibilităţii unor contestaţii neîntemeiate care doar întârzie procedurile de achiziţii publice, uneori ani de zile. De asemenea, pe actuala legislaţie la nivelul autorităţilor contractante din sectorul public există de dată recentă decizia clară de introducere a unor acţiuni în instanţă pentru reţinerea cauţiunilor depuse de către companiile contestatare în situaţia în care se apreciază că au fost produse pagube prin contestaţii respinse definitiv de către CNSC. Şi să lăsăm justiţia să aprecieze caracterul întemeiat sau neîntemeiat al contestaţiilor.

Reporter: Care sunt pilonii pe care ar trebui să se dezvolte ţara noastră pe termen lung?

Marian Murguleţ: Pentru a conta în economia de peste 5-10 ani, România trebuie să se îndrepte spre economia digitală bazată pe trei piloni, respectiv infrastructura, tehnologia şi inovarea. În acest moment, Setul de politici publice lipseşte, ecosistemul IT&C se dezvoltă greu. S-au preferat proiectele soft, uşoare, cu impact imediat (evident că abordarea a fost şi sub presiunea covid-19) şi s-au ocolit, respectiv întârziat, platformele – cheie din marile sisteme din România (educaţie, sănătate, cloud guvernamental etc). Cu toate acestea, avem trei categorii de acceleratori ai transformării digitale în România: partenerii internaţionali, în general, Comisia Europeană, în particular şi pandemia Covid-19.

Reporter: Cum vor influenţa normele şi politicile europene privind digitalizarea domeniul IT&C din ţara noastră?

Marian Murguleţ: La 8 decembrie 2020, miniştrii europeni responsabili cu digitalizarea au adoptat Declaraţia de la Berlin asupra Societăţii Digitale şi a Guvernanţei Digitale bazate pe Valori – Berlin Declaration on Digital Society and Value-Based Digital Government, la o conferinţă online găzduită de preşedinţia germană a Consiliului UE. A doua zi, în 9 decembrie, printr-un vot desfăşurat la Bruxelles, reprezentanţii statelor membre au decis ca viitorul Centru european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice (ECCC) să aibă sediul la Bucureşti. Astăzi (n.r. – ieri), 15 decembrie, Comisia Europeană va prezenta două acte deosebit de importante: Digital Services Act (DSA) şi Digital Markets Act (DMA). Este de văzut care vor fi implicaţiile pentru România. Prin DSA giganţii tech vor trebui să respecte reguli precise altfel riscând să plătească amenzi de miliarde de euro, iar prin DMA se vor impune o serie de interdicţii ex-ante şi un set de investigaţii care să determine eventuale comportamente anti-competitive ale marilor companii de tehnologie.

Reporter: Vă mulţumim!

link: „Centrul Cyber care se va deschide în Bucureşti – Mecca securităţii cibernetice la nivel european”

link: „Lipsa de interoperabilitate în infrastructura digitală este o ameninţare serioasă”

link: „Găzduirea Centrului European pentru Securitate Cibernetică – o victorie a statului român”

link: „Există posibilitatea ca următoarea criză să fie una cibernetică”

link: „Comerţul electronic, sursa de riscuri cibernetice în pandemie”

link: „În mediul guvernamental şi în cel de business au avut loc atacuri cibernetice”

link: „Sectorul IT a depăşit agricultura, ca procent în PIB”

link: „Nimeni nu vorbeşte despre asigurarea riscului cibernetic”

link: „Industria de apărare cyber creşte, dar atacatorii sunt uneori cu un pas înainte”