OraNoua.ro
Publicat în 18 iunie 2014, 18:53 / 576 elite & idei

Marian Năstase: Nu populația trebuie să plătească mai mult, ci regenerabilele să primească mai puține subvenții

Marian Năstase: Nu populația trebuie să plătească mai mult, ci regenerabilele să primească mai puține subvenții

Producătorii de energie regenerabilă sunt cei care ar trebui să primească mai puține subvenții, nu populația să plătească mai mult, după ce marii consumatorilor industriali au fost exceptați de la plata unei părți a certificatelor verzi, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a explicat că acestea sunt prevederile ghidului european care a stat la baza exceptării industriei de la plata unei părți a certificatelor verzi și a subliniat că documentul elaborat de cei de la Bruxelles specifică clar faptul că producătorii de energie regenerabilă vor primi mai puține subvenții.

Același ghid prevede posibilitatea redistribuirii costurilor către alte categorii de consumatori doar în situația în care respectivul stat membru este departe de țintele asumate pentru energia regenerabilă. România și-a atins ținta pentru anul 2020 încă de la 1 ianuarie 2014, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Năstase a mai spus că Alro este de acord cu condițiile impuse de Hotărârea de Guvern privind exceptarea de la plata unor certificate verzi, respectiv menținerea locurilor de muncă și realizarea de investiții pentru eficientizarea energetică.

Oficialul Alro a vorbit și despre felul cum arată piața de energie din România și a arătat care sunt principalele obstacole cu care se confruntă un jucător pe această piață.

Alro Slatina este cel mai mare consumator de energie electrică din România.

AGERPRES: Sunteți mulțumit de cum arată Hotărârea de Guvern prin care sunteți exceptați de la plata unei părți din certificatele verzi?
Marian Năstase: Este un prim pas spre o normalizare a situației cu care se confruntă industria. Este un pas pe care l-a făcut Bruxellesul, este un pas pe care l-a făcut Europa. Și vă dați seama că Europa l-a făcut analizând situația nu numai din România, ci s-a făcut în toate țările și s-a ajuns la concluzia că toate aceste subvenții distorsionează competiția și distrug competitivitatea întreprinderilor europene. Și aici nu vorbim doar de cele din România, ci despre toate din Europa.
Pe de altă parte, tot în urma acestor analize, s-a ajuns la următoarea concluzie: că e necesar la nivel european să se stabilească o țintă de reindustrializare, astfel încât Europa, până în 2020, să ajungă la un grad de industrializare de 20%.

AGERPRES: Cum stă România la acest capitol?
Marian Năstase: Cazul României este atipic, pentru că în perioada 1990-2000 s-a mers pe ideea că avem o industrie ineficientă, energofagă, care e supradimensionată, că nu ne trebuie tot ce avem și așa mai departe. Și știm ce s-a întâmplat atunci, o bună parte din industrie a fost tăiată și vândută la fier vechi.
În schimb, din 2000 până astăzi, situația s-a schimbat, în sensul că foarte multe întreprinderi care n-au fost tăiate la fier vechi au fost privatizare. Și acolo a început un proces de investiții și s-au dezvoltat pe diferite segmente și au apărut investitori strategici, care fie au preluat active, fie au dezvoltat fabrici de la zero.
Vă pot da câteva exemple. Cazul Renault e celebru la nivel mondial. La fel în metalurgie, unde s-a creat un centru de excelență în acest sector industrial. Și mai sunt și altele, sunt multe care nu sunt cunoscute, pentru că nu sunt listate, sunt în diferite zone ale țării, lucrează în cea mai mare parte pentru export, au diferite structuri de capital, au și investitori români, și americani…

AGERPRES: Și le merge bine?
Marian Năstase: Le merge foarte bine. Eu am descoperit la un moment dat o firmă din sectorul aluminiului undeva la Baia Mare, care face totul pentru export și pentru industria aeronautică. Toată această industrie este supusă unor presiuni venite din piețe: trebuie să fii competitiv, să fii eficient, să fii performant, dacă vrei să reușești să-ți vinzi produsele.
Problematica o știm. Politicile europene legate de reducerea emisiilor de carbon, de subvenționarea energiilor regenerabile au creat o povară suplimentară, iar în anumite țări, cum e la noi, această povară din start a fost dimensionată greșit, schema fiind ultrageneroasă, ceea ce a dus la o bulă artificială, speculativă, care nu putea crea decât efecte nedorite.

AGERPRES: Unde s-a spart bula?
Marian Năstase: La un moment dat, situația a atins apogeul. Anul trecut, când prețul total al energiei plătite de industrie a devenit o povară de nesuportat. Prima reacție a avut loc în Franța, unde s-a pus problema închiderii unor capacități de producție de către ArcelorMittal. Era o problemă de 600 de locuri de muncă, iar statul francez s-a implicat imediat, la fel și Comisia Europeană, iar de atunci au început să se facă studii sectoriale, să se vadă în ce situație se află industria.
Concluziile au fost extrem de grave. Poverile puse pe seama industriei prin taxe pe reducerea emisiilor, pe regenerabile și pe cogenerare au dus la creșterea prețurilor energiei, ceea ce a făcut ca Europa să devină cea mai scumpă din punctul de vedere al prețului energiei de pe planetă. În condițiile în care Europa era cea mai atractivă din acest punct de vedere în anul 2005.
În interiorul UE, situația este similară. Sunt țări unde situația este mai bună și țări unde prețul a explodat, cum este și situația României. Și n-a explodat din cauza prețului propriu-zis al energiei, ci din cauza taxelor.
În plus, s-a pus și problema liberalizării prețului. Dar unde să mai vină și liberalizarea, din moment ce factura e deja suprasaturată de eco-taxe? Consumatorul final este cel ce plătește în neștire. Dacă mai e și criză economică, situația devine de nesuportat.

AGERPRES: De ce se aduc atâtea critici Hotărârii de Guvern privind exceptarea industriei de la plata unei părți a certificatelor verzi?
Marian Năstase: Pe baza acestor studii, Comisia Europeană a elaborat un ghid referitor la ajutoarele de stat pentru energie și mediu în perioada 2014-2020. A fost supus dezbaterii publice și adoptat în aprilie. Hotărârea de Guvern adoptată săptămâna trecută respectă ghidul european. Eu nu înțeleg criticile care se aduc hotărârii de Guvern și nici ideile care se vehiculează în spațiul public, atâta timp cât acest ghid este foarte clar.

AGERPRES: Deci el a fost transpus întocmai?
Marian Năstase: Da. Aș putea chiar să spun că, deși ghidul permite inclusiv situații chiar mai favorabile pentru consumatorii industriali, Hotărârea de Guvern merge pe o variantă echilibrată, fără să includă excepțiile prevăzute în ghid. Deși, ținând cont de dimensiunea schemei de certificate verzi, noi cred că eram foarte îndreptățiți să cerem aplicarea criteriilor maximale din ghid, pe care le vor aplica celelalte țări, iar noi știm asta din pozițiile pe care le-au avut celelalte țări, ele vor merge la maximum.
Și, totuși, noi am aplicat o schemă moderată. Până la urmă, despre ce vorbim? Despre o schemă de subvenționare a energiilor regenerabile de 19,5 miliarde de euro, la nivel de 10 ani, și vorbim de o exceptare a industriilor care sunt prevăzute în anexa ghidului, care poate merge până la 750 de milioane de euro în România. De la 19,5 miliarde de euro, se reduce subvenția pentru regenerabile la 18,750 miliarde de euro. Nu este suficient? De ce trebuie să plătească alte categorii de consumatori acești bani?
Putem face o împărțeală matematică simplă: dacă împărțim 19,5 miliarde de euro la 20 de milioane de locuitori, ne dă 35 de lei pe lună pe om, atâta plătește fiecare român subvenții pentru regenerabile în 10 ani. Dacă împărțim 750 de milioane de euro, exceptarea, pentru consumatorii de pe listă, ajungem la un leu pe lună pe om.
Deci acest leu trebuie scăzut din cei 35 de lei pe care îi dă fiecare român pentru regenerabile. În felul acesta, fiecare cetățean al României, în loc să plătească 35 de lei lunar, va plăti 34 de lei lună de lună timp de zece ani și va fi salvată și industria.
Din acest motiv am spus că nu trebuie să plătească consumatorul final. În ghid se spune că se poate repartiza pe alte categorii de consumatori exceptarea, cu condiția ca statul membru respectiv să fie departe de a-și atinge ținta. Ceea ce nu e cazul României. România și-a atins ținta cu mult.

AGERPRES: Și cine ar trebui să suporte costurile suplimentare?
Marian Năstase: În ghid scrie clar: se reduce subvenția pentru regenerabile. Deci cei cu regenerabile vor primi 34 de lei pe lună de la fiecare român, în loc de 35 de lei. E așa de mare reducerea? În condițiile în care noi ne-am depășit deja cu mult obiectivele privind energia regenerabilă și suntem la nivelul anului 2040.
Și continuăm! Săptămână de săptămână, sunt acreditate noi proiecte de regenerabile. Dacă e așa de rău, de ce se mai fac aceste proiecte?
De exemplu în Franța subvențiile pentru regenerabile sunt de 0,5 cenți, adică 2,2 lei pe MWh și nimeni nu se plânge că dă faliment. Iar în România e 35 de lei pe MWh și la noi cei cu regenerabilele se vaită că sunt probleme. Cum să fie probleme? E același tip de industrie.

AGERPRES: Se va aplica de la 1 august? E timp pentru toate procedurile?
Marian Năstase: Comisia Europeană a spus că va începe la 1 iulie procesarea aplicațiilor depuse de țări, dar încurajează statele membre să trimită chiar și înainte de 1 iulie notificarea schemelor pe care doresc să le implementeze. Germania a trimis pe 10 aprilie, a doua zi după aprobarea ghidului.
Deci sunt șanse bune ca la 1 august să avem autorizarea de la Comisia Europeană.

AGERPRES: Câte companii se vor califica?
Marian Năstase: După estimările noastre, ale Asociației (Asociația Marilor Consumatori de Energie din România — n.r.), în jur de 200-250 de companii. Spre exemplu, industria textilelor are șanse bune să se încadreze pe primul palier, pentru că energia are o pondere mare în totalul costurilor. Știu situații concrete când fabrici de textile au mutat schimbul noaptea, când energia e mai ieftină.

AGERPRES: Ce sectoare mai intră în primul palier?
Marian Năstase: Metalurgia, cimentul… Aici mai este un subiect, se dorește reducerea consumului de energie cu 20% până în 2020. Dar nu se pune problema cât s-a redus deja și cât se mai poate reduce, pentru că și la noi, și la ciment, în anumite condiții, nu mai iese reacția chimică. Adică dacă reduci cu 20% consumul nu mai iese ciment, ies capre, iese orice altceva, pentru că sunt niște reacții fizice și fizico-chimice, pe care nu le putem încălca pentru că vrem să punem pe hârtie niște targeturi absurde.
La fel a fost și la regenerabile, s-au pus targeturi absurde fără nici un fel de studiu de impact.

AGERPRES: Sunteți de acord cu condițiile impuse de HG legate de păstrarea locurilor de muncă și eficiența energetică?
Marian Năstase: Absolut. Noi avem parteneriate cu instituții de învățământ de profil de 10 ani pentru a ne forma inginerii și specialiștii. În ceea ce privește păstrarea locurilor de muncă, știți bine că noi avem închisă 25% din capacitate din cauza prețului energiei și ne dorim să o reporim, așa că vom mai face crește numărul locurilor de muncă.
În ceea ce privește eficiența energetică, am investit până acum peste 100 de milioane de dolari și suntem auditați în fiecare an de BERD strict pe eficiență energetică, ne facem bilanț energetic periodic.

AGERPRES: Și continuați investițiile în eficiența energetică la Alro?
Marian Năstase: Eficiența energetică este o preocupare continuă. Acum avem un proiect de schimbare a corpurilor de iluminat în toate halele, care ne costă cam două mlioane de dolari. Nu este o simplă schimbare a unor becuri, ci vorbim de corpuri de iluminat care trebuie să reziste la 80-100 de grade. Sunt corpuri specifice, industriale, este un proiect făcut, calcule.

AGERPRES: Ce economii așteptați după implementarea acestui proiect?
Marian Năstase: Estimăm o economie de 500.000 de euro pe an. Și pentru asta nu primim subvenții și nici certificate verzi, nici roșii, nici albastre, nici maro, de niciun fel.

AGERPRES: Este bine că liberalizăm piața de energie și gaze? Pentru consumatori e un lucru bun?
Marian Năstase: Teoretic e un lucru bun. Practic, ca să ai o piață funcțională, trebuie să ai instrumentele de piață funcționale. Și vă dau un exemplu: la noi în continuare pe PCCB (Platforma Centralizată a Contractelor Bilateriale din cadrul bursei de energie OPCOM — n.r.), discutăm de această chestiune de mai bine de doi ani, licitațiile de achiziție de energie electrică sunt în continuare în plic închis, ca în evul mediu.
Așa era și atunci. Se trimitea o depeșă la castelul de vizavi. Venea un nene călare cu o depeșă sigilată. Noi punem ștampilă, ei puneau sigiliul cu ceară, își punea omul inelul acolo și spunea: ‘Du-l la vecinul, să vedem dacă îmi dă trei capre’. Deci, dacă mă întrebați pe mine, e cam de evul mediu. E greu să spui că e funcțională. Și se vede în numărul de licitații ratate.
Ca să ai o piață funcțională, trebuie să ai două scopuri principale: piața trebuie să fie competitivă: te duci la piață ca să iei mai ieftin. Doi: trebuie să fie transparentă. Când mă duc la piață să cumpăr roșii, toți își pun prețurile. Mă duc și încep să mă uit, îmi place, nu-mi place, mă uit la roșii… Apoi încep o negociere. În primul rând, îmi aleg vânzătorul și chiar și la el mă duc și-i zic: ‘Nene, cu cât dai roșiile, că vreau să iau 500 de kile de roșii, că vreau să fac bulion pentru doi ani’. Omul se uită la prețul lui pe kilogram și zice: ‘Dacă iei 500 de kile, pentru matale îți fac un preț’. Așa funcționează orice piață.
Deci trebuie să fie transparentă și competitivă. Din păcate, la noi e doar transparentă și asta până la un punct, dar competitivă sigur nu este, cu excepția Pieței pentru Ziua Următoare. Apoi trebuie să ai instrumente de acoperire a riscului, or din păcate acestea lipsesc cu desăvârșire.
Mai există un aspect. Dacă nu-mi place piața, mă duc la altă piață, mă duc la Obor. Deci am posibilitatea să aleg mai multe piețe. Mă urc în autobuz și mă duc la Obor și mă uit acolo. E o piață mai mare, cu mai mulți băieți care vin să vândă roșii, s-ar putea să găsesc prețuri mai bune.
Ce se întâmplă pe piața de energie: noi nu avem interconexiuni. Eu dacă vreau să iau energie din Germania pentru că e mai ieftină, nu am autobuz. Asta e o problemă structurală, profundă, întrucât Comisia Europeană a zis vrem interconexiuni, vrem o piață liberă, competitivă, astfel încât consumatorii să plătească mai puțin. Realitatea de azi ne arată profituri uriașe la companiile de energie și nicio conexiune făcută sau foarte puține, nesemnificative.
Dar interconexiunile costă bani, așa că, după părerea mea, trebuie puse niște ținte clare actorilor din sectorul energetic. Adică te las să-ți faci profituri, cu condiția să faci interconexiuni. Te las să-ți faci regenerabile, dar fă-ți capacități de echilibrare, nu să iei banii pe regenerabile, iar eu să preiau efortul de echilibrare în sistemul meu învechit, în care tu n-ai băgat nici un ban. Dar totul trebuie făcut cu multă analiză și discernământ și trebuie să ținem cont că deja s-au pierdut mulți ani.

Ultima ora:

ObservatorCodrin Scutaru, Andrei Stoian: Summit-ul NATO din Washington. Competiția pentru Casa Albă

PoliticMarcel Ciolacu: Tricolorul va fi mereu o mărturie a unității noastre, reper neprețuit al conștiinței românești

EconomieMihai Precup: In Tokyo – Japonia | Consolidarea cooperării economice româno-nipone

ExternAlexandru Grumaz: Este Ordinea Mondială într-o spirală descendentă!? Avem o criză a rachetelor nucleare tactice în Europa?

SocialCarmen Elena Cirnu: 🌟 Major Milestone Achieved! 🌟

EvenimenteVictor Vevera: ICI București este prezent la conferința „ Lumea Geospațială: 20 de ani de comunitate geospațială ” 2024

EditorialRadu Puchiu: Am moderat o nouă întâlnire pe care Aspen Institute Romania a organizat-o ca parte a Programului Technology & Society

CulturaCristina Popescu: Municipiul Cluj-Napoca, 1900 de ani de atestare documentară



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe