de Marian Staş

1 Decembrie 2018. Scriu cu lacrimi şi sânge. România de azi nu e ÎNTREAGĂ, aşa cum era la 1 Decembrie 1918. România de azi este profundă formă fără fond, cu busola VALORILOR la pământ, ţăndări, şi cu o Şcoală încremenită adânc în paradigma sa comunistă, după treizeci de ani de la căderea formală a comunismului, în clipa astrală Decembrie 1989.

Pledez de ani şi ani că Educaţia, aşa cum arată acum, este ameninţare la securitatea noastră naţională. În pustiu, ca Moise. Degeaba.

România de azi este aproape cea mai săracă şi cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană.

România de azi este tabloul însângerat al imposturii tuturor ticăloşilor bicisnici care, din 1989 începând, şi-au bătut joc de măreţia Marii Uniri, dând de pământ cu visul de secole al românilor. Un vis tragic înalt. Un vis cu atât mai necesar de împlinit cât mai repede cu putinţă.

Ruşine fără margini tuturor celor care aţi fost şi sunteţi la cârma Ţării şi aţi trădat memoria eroilor de la 1918.

Glorie de aur celor care le-o veţi cinsti, re-împlinind Marea Unire, aşa cum se cuvine.

În cer şi pe pământ.