Matei Bogdan
Publicat în 12 ianuarie 2022, 15:39 / 162 elite & idei

Marius Geantă: Cum s-a banalizat răceala

Marius Geantă: Cum s-a banalizat răceala
O banală răceală. Am auzit sintagma de milioane de ori, probabil, in ultimii doi ani, de a ajuns sa se banalizeze nu doar raceala, ci si banalizarea racelii.
DOOM s-a actualizat recent, incluzand corola de minuni lingvistice a pandemiei – de la comorbiditati la secventiere – dar a lasat pe dinafara expresia “o banala raceala”. Inceputul si, poate, sfarsitul pandemiei. Atat de mult a fost uzata, prin amestecul cu cantitati variabile de rumegus lexical, incat nimeni nu se intreaba: cand si cum s-a banalizat raceala, totusi?
Stim, inca dinainte de a merge la Facultatea de Medicina, ca o raceala “banala” trece in sapte zile cu tratament si intr-o saptamana daca nu iei nicio pastila, ci doar stai si astepti sa treaca. Odata insa ce am intrat in Facultatea de Medicina, devine obligatoriu sa ne si sa le explicam celorlalti ce poate insemna, de fapt, o “banala” raceala. Cum de a devenit banala si de ce, devenind banala, noi totusi inca vorbim despre ea si o transformam in referinta.
Ar fi trei motive pentru care nu putem ignora aceasta “banalitate”:
◍ apare foarte des, aproape in fiecare sezon de toamna-iarna-primavara;
◍ ne scoate din ritmul cu care suntem obisnuiti, ne obliga sa lipsim de la munca/scoala, oricum ne scade considerabil randamentul;
◍ pentru unii dintre noi, cei care prezinta “comorbiditati”, aceasta banalitate poate insemna vizita la medic, internarea, nevoia de terapie intensiva sau, uneori, in cazuri complicate, poate aparea decesul.
In cifre, aceasta banalitate de raceala a fost cuantificata astfel, in SUA (2003, dar sunt usor de gasit si alte studii):
◍ peste 100 de milioane de vizite la medic;
◍ cheltuieli de peste 7 miliarde de dolari pentru sistemul de sanatate;
◍ peste 40 de miliarde de dolari pierduti prin scaderea productivitatii;
◍ costuri mai mari decat astmul bronsic sau insuficienta cardiaca;
◍ o treime dintre cei care ajung la medic primesc prescriptie cu antibiotice, contribuind la aparitia rezistentei microbilor la antibiotice.
Parca nu este chiar atat de banala, nu-i asa? Numai ca ne-am obisnuit cu aceasta “banalitate”, de altfel o colectie de simptome asociate infectiei de tract respirator superior, astfel incat o folosim drept referinta, comparator pentru infectia cu Omicron. Si ne-am obisnuit atat de mult incat, de la cercetatori la mediul economic, si de la medici la decidentii din domeniul sanitar, nu ne-am pus problema pana acum ca reprezinta o problema de sanatate publica, cu impact major in societate si economie, si ca ar trebui sa gasim modalitati prin care sa reducem acest impact.
In general, banala raceala este cauzata de rhinovirusuri, dar in aproape 20% dintre cazuri este cauzata de 4 coronavirusuri:
◍ HCoV-OC43;
◍ HCoV-HKU1;
◍ HCoV-229E;
◍ HCoV-NL63;
Acestea provoaca forme usoare de infectii ale tractului respirator superior (banala raceala, nu-i asa?). Desi fac parte din aceeasi familie, SARS-CoV, MERS si SARS-CoV-2 pot determina forme grave si aparitia decesului, intr-un numar semnificativ de cazuri.
Diferenta intre cele 4 si ultimele 3 tipuri de coronavirusuri consta in faptul ca primele se afla in circulatie de decenii (si poate chiar mai mult), dandu-ne posibilitatea noua, oamenilor, de a veni in contact cu ele an dupa an si tulpina dupa tulpina, si de a dezvolta o imunitate completa si complexa (in lipsa unor vaccinuri), baza simptomatologiei usoare pe care o prezinta cei mai multi dintre cei care se infecteaza cu unul dintre cele 4 cononavirusuri asociate cu “banala raceala”.
Daca ne-am uita la cele 4 coronavirusuri cu nivelul de detaliu cu care ne uitam la SARS-CoV-2 (si sunt echipe care fac asta, retrospectiv, pentru HCoV-229E) vom constata ca pentru fiecare in parte, de-a lungul timpului, au existat numeroase variante, mai mult sau mai putin infectioase sau letale, care au circulat printre oameni si fata de care organismul nostru a reactionat, prin dezvoltarea de anticorpi specifici, dar si de limfocite B cu memorie si limfocite T citotoxice. Sistemul imun s-a antrenat, timp de decenii si mai mult, pentru a ne permite noua sa spunem, superior, ca avem “o banala raceala”.
Celelalte 3 coronavirusuri, SARS-CoV, MERS-CoV si SARS-CoV-2 se afla in circulatie de prea putin timp pentru a le cunoaste, prin sistemele noastre imunitare, toate secretele. Pur si simplu, nu a fost timp. Asa incat nu ne putem gandi inca la dezvoltarea unei imunitati fata de infectie atat de completa si persistenta.
In cazul SARS-CoV-2, insa, avem o arma unica: vaccinurile, care ne permit sa recuperam decenii sau secole de asteptare, cum a fost si este cazul pentru cele 4 coronavirusuri care determina “banala raceala”.
Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 îţi poate salva viaţa şi poate transforma infectarea, da, aţi ghicit, într-o “banală răceală”.
Dar, daca la nivel individual este ceea ce ne doream, nu cumva este prea putin pentru noi, ca umanitate aflata in cea de-a patra revolutie industriala si plina revolutie biotehnologica, sa folosim aceste arme extraordinare (secventierea, editarea genomica, platformele ARNm) doar pentru a transforma o crunta amenintare pandemica intr-o “banala raceala” care va avea, social si economic, un cost urias, an dupa an si generatie dupa generatie?
Dr. Marius Geantă este președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Ultima ora:

ObservatorGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

PoliticOana Țoiu, despre victimele violenței domestice: ”Nu poate nimeni în locul lor să apeleze la autorități, însă sunt câteva lucruri care le pot fi de ajutor”

EconomieGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

ExternRadu Carp: Umbra lui Putin în Italia post-Draghi – între Rousseau şi Montesquieu

SocialNicoleta Munteanu: Povestea româncei care este parteneră într-o companie care are în responsabilitate peste 6 miliarde de euro şi care a dezvoltat singură un program unic pentru copiii din toate şcolile din România

EvenimenteFlavia Popa şi Ciprian Stănescu – Climate Change Summit şi cum schimbăm paradigma mediului

CulturaDan Mircea Cipariu: ORLAN, file de corp și auto-hagiografie

EditorialAlexandru Grumaz: După Putin ultranaționaliști? (III) (lecții din războiul din Ucraina)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe