E bine că producem măști în România.Foarte bine!Dar ce aștept eu de la prietenul meu Ludovic Orban și guvernul său e să sară peste linia de demarcație a provincialismului și să schițeze un program cu linii simple și viziune mai amplă de relansare economică.Un exemplu:
Toate lanțurile de producție industrială din lume au minim o piesă care se face în China și fără de care nu poți realiza produsul, nu poți închide lanțul.Aceasta este axioma dependenței globale de Marele imperiu chinez*
Asta făcea Trump în Asia, printr-un mix inteligent de taxe și sancțiuni, pe o parte și stimulente, pe de alta: Disloca China pe bucăți industriale și o reloca în Taiwan, Malaezia, Indonezia și Vietnam.
Am avut ocazia să studiez procesul pe viu, la „fața locului”: SUA înconjura încet China cu o „centură de oțel” economică și strategică.
Procesul de desfacere a economiei globale din „capcana chinezească” s-a accelerat acum odată cu intrarea în scenă, mai timid, a Europei.
Cert este că asistăm o bătălie mare pentru a prinde unitătile de producție aflate în relocare din China!
Tacticul a înlocuit strategicul.E nevoie de mișcare rapidă!
Avem noi România vreun plan?
Sau tot ca la reconstrucția Irakului, zero idei, zero proiecte, zero demersuri?Lucruri din astea, poate spuse poate mai edulcorat, aș fi vrut să aud dinspre Executiv.Și multe altele.
Optimist fiind, sper să se și întâmple!