Adriana
Publicat în 27 februarie 2019, 11:15 / 107 elite & idei

Marius Stoian: Şapte gânduri despre agricultura României europene

Marius Stoian: Şapte gânduri despre agricultura României europene
+ Observator

1. Dincolo de conţinutul cu caracter știinţific aplicativ, esenţa pledoariei noastre din Caietele Documentare Club România se referă la consolidarea și aprofunda- rea integrării României în UE și, pe de altă parte, prin exemplul corelat, la contribu- ţia noastră la amplificarea coeziunii proiectului european.

Din această perspectivă volumele au un mesaj meta-conţinut, de esenţă poli- tică tare.

Implicit, demersul degajă per se un avertisment: „patriotismul” fără cunoaște- re, fără înţelegerea fenomenelor complexe specifice fiecărui domeniu sfârșește prin a fi nu doar contraproductiv, ci toxic. Prin carenţe, prin deficitul de expertiză, el creează angoase și întreţine spaime pentru că nu poate produce soluţii.

Acest adevăr străbate întreaga istorie: demagogia „patriotică”, aka populismul, care reintră în scena românească, lipsește naţiunea de capacitatea de negociere externă profesionistă, singura capabilă să producă bunăstare în favoarea fiecărui cetăţean. Pentru că în lumea contemporană nu există „independenţă”, doar inter- dependenţe și negocieri. De la aceste idei relativ simple am pornit.

Agricultura. Concepte şi instrumente operaționale oferă cadrul și datele înţelegerii importanţei viziunii în crearea plus valorii: poate că nicăieri nu se vede mai bine din cifre creșterea agriculturii românești ca urmare a Politicii Agricole Comune (PAC). Mecanismul de atragere a fondurilor funcţionează bine pe ambii pi- loni. Se obţin recorduri la nivel de producţie cerealieră, la export. S-a investit mult, nu numai în producție, s-a investit în infrastructură agricolă, în dezvoltări conexe. Sunt desigur și multe de completat/ajustat/reformat, dar există certitudinea măsu- rabilă a direcţiei corecte și a progresului.

2. La data apariţiei CD 4 Agricultura ne aflăm în plin exerciţiu românesc de lea- dership european. În acest volum pot fi găsite, ilustrate cu acurateţe profesională, ideile și propunerile cu care România ar putea adăuga avantaje în viitoarea PAC ce se află în stadiu germinativ. Idei provenite din zona universitară și academică, din-

24 / Caiet documentar 4 Agricultura

spre agribussines, asociaţii profesionale, structuri europene, oameni implicaţi în fenomen. Cuvintele-cheie ale reușitei: profesionalism, la un capăt și voinţă politică, la celălalt capăt.

Dar Președinţia Consiliului inevitabil va trece și nu putem estima încă impac- tul real. Preocuparea de optimizare a participării cu obiective proprii la PAC rămâne necesarmente una perenă.

Există resursă umană valoroasă și disponibilitate de a contribui. Și înclin să cred că a asigura asistenţă activă în elaborarea poziţiilor și politicilor publice din partea experţilor către forţele politice este demersul legitim pe care îl putem facilita după încheierea acestui prim „calup” de 4 Caiete Documentare Club România.

La fel cum și Caietul Documentar este un șantier deschis, supus reacţiilor și feedback-ului.

3. Agricultura modernă se joacă cu conceptele transformării digitale pe masă: IoT, Blockchain, Big Data, platforme care încorporează ecosisteme de aplicaţii, biosen- zori, nanotehnologii, teledetecţie, sisteme de suport pentru decizii, exprimă actua- litate imediată și program (a se vedea Declaraţia Cork 2.0 pentru o politică agricolă rurală și agricolă, inovatoare integrată și inclusivă). Astfel, aplicaţiile de gestiune a fermelor, bursele digitale de mărfuri și transport, monitorizarea culturilor în timp real cu senzori în sol, controlul temperaturii în silozuri, detectarea bolilor cu aju- torul dronelor și supravegherea culturilor prin satelit, aplicaţii smartphone pentru starea vremii, dar și umiditatea din sol, platforme de e-learning pentru „precision farming”, alături de enorm de multe altele create în clustere de inovare, în accele- ratoare și promovate de brokerii de inovare, alcătuiesc pas cu pas noul design al spaţiului rural.

Noile trepte ale cercetării se urcă la pas: agrimeteorologia, biotehnologiile sau agrigenomica rulează din plin chiar pe fundalul unor controverse globale induse de fenomenul schimbării climatice și de nevoia de dezvoltare durabilă. Experimentul devine rapid certitudine. Administratorii de sisteme publice și decidenţii naţionali nu au nici pe departe viteza de reacţie și intercepţie cerute de dinamica acestor dezvoltări.

Dar mediul privat și suprastructura europeană fac ca lucrurile să se întâmple și în România.

În această colecţie de new entry-uri ar fi potrivit să adăugăm concepte precum: agricultura cuantică, agricultura acvaponică, agricultura „no till” și cea biodinamică sau cea social responsabilă sau verticală.

Încercări și reușite de a proiecta altfel un domeniu ce pare la prima vedereuncool, pentru a folosi un eufemism. Între aceste coperţi, curiozitatea sau interesul

ŞAPTE GâNDURI DESPRE AGRICULTURA ROMâNIEI EUROPENE / 25profesional sunt servite cu adevărat de practicieni și teoreticieni de prim rang care

livrează experienţe și know-how.

4. Există și câteva linii de tensiune ale volumului, directe sau implicite:
a) În competiţia UE/Restul lumii: se poate fără OMG? Dezvoltarea OMG este obligatorie versus „dezvoltare durabilă”? Poate rezista Europa în cursa pentru can- titate și profit ca o „Elveţie” a hranei curate, dar costisitoare? Ce se va întâmpla în lumea post-petrol? Care sunt megatendinţele și provocările viitorului? Este ecolo-

gia o frână sau o limită acceptabilă?
b) În interiorul UE – putem atenua mai rapid decalajele dintre state întărind

principiul subsidiarităţii sau, dimpotrivă, prin centralizarea deciziei la Bruxelles? Facem faţă simultan urbanizării accelerate, îmbătrânirii populaţiei și depopulării ruralului prin tehnologie și politici de migraţie? Inovăm suficient? Lăsăm liber ten- dinţei de a crea oligopoluri pe pieţele agroalimentare prin fuziuni și achiziţii sau încurajăm lanţurile scurte? Cum menţinem standardele unice fără să devenim ne- competitivi sau să aplicăm mai multe „categorii”?

c) În România luptăm cu fenomenul acaparării terenurilor? De pe ce poziţii? Este „comasarea” o antireformă necesară? E nevoie de o clasă medie în agricultură sau agricultura de subzistenţă asigură în cazul unor conflicte militare și nu numai rezilienţă sporită la nivel alimentar?

Dar, mai ales, cum aliniem aceste trei dimensiuni: UE/restul lumii, inter-UE, naţional/UE?

Sunt, desigur zeci de alte întrebări la care veţi găsi un răspuns sau un crochiu de răspuns.

Pentru o mai clară înţelegere a punctelor de convergenţă și divergenţă am in- trodus în lucrare și o abordare diacronică cu privire, pe de o parte, la Reformele agrare din România și, pe de altă parte, la istoricul Reformelor din cadrul PAC.

5. Profilul României acoperă și recorduri, și contur negativ. Am vorbit despre recol- te record: cea mai mare producţie de porumb din Europa în 2018. Și locul 6 la grâu. În acest context, nu putem să nu invocăm Portul Constanţa care, prin facilităţile create în ultimii ani, a devenit cel mai important hub agricol european.

Tot din categoria recordurilor de tip „Guiness Book”: Insula Mare a Brăilei este de departe cea mai mare exploataţie agricolă din UE.

Exporturile au crescut. Dar valoarea adăugată continuă să fie mică.

Unul dintre efectele grave ale unor politici greșite a fost dispariţia cvasicom- pletă a zootehniei, element de reglaj pe piaţa cerealelor și nu doar atât. În CD 4 Agricultura veţi găsi un program interesant de relansare a zootehniei românești, pragmatic și realist.

26 / Caiet documentar 4 Agricultura

Stăm pozitiv la producţia de vinuri, dar nu și la pomicultură.

Logistica agricolă înseamnă silozuri performante și suficient spaţiu de stocaj chiar și pentru 25-30 milioane tone de cereale. Dar transportul pe cale ferată merge cu 17 km la oră. Sunt probleme și soluţii despre care scriu, de asemenea, unele din- tre persoanele cele mai avizate.

6. Ne-am propus să promovăm oameni vizionari și idei de business – mari și mici – care întăresc profilul de performanță al ţării.

• Siloz Carani – cel mai mare hub logistic agricol din țară, cu o capacitate de recepție/livrare de 5.000 tone zilnic și cu o capacitate totală de depozitare de peste 170.000 de tone. Autor: Dan Dolghin

• Sistemul de plăți de la APIA, realizat de Siveco în regim de urgență, prin care se derulează subvențiile de la Uniunea Europeană, gestionează aprox. 1,45 milioa- ne de fermieri, peste 14,6 milioane de hectare de teren și 100 de scheme de plată, fiind la momentul actual cel mai complex dintre sistemele similare existente în sta- tele membre ale UE. Pus în operă pe o idee de Gabriel Lospa.

• Cristian Tudor, un tânăr antreprenor, a dezvoltat un business de nișă care răspunde și imperativelor agriculturii durabile: Microgreens România – cultivarea plantelor comestibile sau a legumelor în miniatură cu 95% mai puțină apă, zero pesticide și emisii reduse de CO2.

• Conducerea ANM, prin Elena Mateescu, pregătește intens găzduirea în Ro- mânia a unui Centru European de Agrometeorologie cu focus pe măsurători și ob- servații pentru regiunile vulnerabile din Europa la fenomenele meteorologice ex- treme, dar și pe formarea profesională a experților europeni în acest domeniu.

• România cercetării agricole competitive. Produsele de cercetare ale Institu- tului Fundulea au o prezență masivă pe piață. Soiurile de grâu create la Fundulea se cultivă pe aproximativ 65% din suprafața de grâu a României, în condițiile în care primii cinci jucători din industria semințelor la nivel mondial, care împart o piață de peste 53 de miliarde de dolari, sunt prezenți și în România. Un evergreen România–USA care încă e în top.

• Aurel Placinschi, unul dintre cei mai performanți agricultori din Moldova, a fructificat toate formele de sprijin asigurate de Uniune pentru a-și dezvolta afa- cerea. În 2016 a demarat un amplu proiect de reabilitare a sistemului de irigații al fermei sale pe care l-a finanțat cu peste 1,5 milioane de euro din fonduri europene.

• Mircea Oltean și ambiția unui nou tractor românesc. Lansat în 2018 de IRUM, poate însemna un indicator de traseu al industriei autohtone de utilaje agri- cole cu o tradiție de peste 70 de ani.

• Gruia Stoica, omul care „cară România agricolă pe roți de tren”, și Grampet, una dintre marile corporații din Estul Europei.

ŞAPTE GâNDURI DESPRE AGRICULTURA ROMâNIEI EUROPENE / 27

• Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) este un model de bu- nă-practică pentru creșterea competitivității produselor românești pe piața exter- nă – toți producătorii de salam de Sibiu au conlucrat pentru înscrierea produsului în registrul european al produselor cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

• Mihai Preoțescu ilustrează un business structurat pe principiul lanțului scurt alimentar, pe care Uniunea va pune din ce în ce mai mult accent în noua PAC: apropierea producătorului de cumpărător și eliminarea intermediarilor. Cu peste 80 de capre franceze alpine, Mihai produce în apropierea Bucureștiului brânzeturi maturate franțuzești, jonglând cu artificii de marketing digital, și practicând vân- zări direct în fermă sau prin platforme de e-commerce.

• ReînnoireagenerațiilorînagriculturăesteopreocuparemajorăpentruUE, în perspectiva îmbătrânirii populației, iar Maria Codrea, o tânără de 26 de ani care a preluat și dezvoltat ferma de căpșuni a familiei sale, arată că e cool să fii fermier.

• Bogdan Alexandru Baciu și tatăl său au avut mai întâi terenul pe care culti- vau cereale, apoi s-au gândit să înființeze o fermă de vaci și au accesat fonduri euro- pene. Au achiziționat 300 de exemplare rasa Montbeliarde din Franța. Pentru a-și valorifica apoi producția au mai făcut un pas și au deschis un abator propriu și un magazin specializat în carne de vită în Călărași, apoi altul în București. Un model de business pe lanț integrat, care pune accent și pe educarea publicului în ce privește consumul de carne de vită.

• Etc., etc.

7. Există în spaţiul rural o sensibilitate lirică faţă de proprietatea asupra pământu- lui, care este nefericit exploatată politic. Motivaţiile nu ţin numai de lipsa culturii și refuzul modernităţii. Este dificil de a se implementa ideea – firească, de altfel – că în societăţile deschise pământul este un capital circulant, cu nimic metafi- zic, câtă vreme și la nivel academic se întreţine pe alocuri o percepţie inversă. Pe parcursul documentării, am parcurs siderat studii recente în care se combătea cu argumente neosemănătoriste sau extremist naţionaliste cumpărarea unor tere- nuri de către „străini” ca pe un fel de pierdere a identităţii naţionale, a unui bun al naţiunii. Este de respins o asemenea abordare. Funcţionarea unei societăţi libere nu are nimic de-a face cu un mod opac de a privi. Luată ca argument, securitatea alimentară (ca parte a siguranţei naţionale), vitală pentru o naţiune, nu este în opoziţie cu principiile pieţei libere și există un cadru democratic de soluţionare no- ninvazivă. Nici invocarea „gliei”, a strămoșilor, a jertfei umane – parte din istoria care trebuie cunoscută și respectată – nu rezolvă complicatele calcule extrase dindata analytics care evaluează riscul de investiţie pe suprafaţă și cultură și nici nu ne aduc mai aproape de înţelegerea diferenţei dintre folosirea genomicii și a gene-

28 / Caiet documentar 4 Agricultura

ticii în cercetarea agricolă. Oricât de cinic ar suna, nicio instituţie financiară de pe planetă nu poate cuantifica cantitatea de sentiment pe hectar. Sunt lumi paralele. Agricultura, a cărei principală resursă este pământul cu p mic, este domeniul în care trecutul trebuie respectat și nu folosit pentru a bloca viitorul într-un spaţiu rural autarhic.

Oamenii și ideile care populează volumul de faţa mă fac însă să-mi păstrez intact optimismul.

Ultima ora:

ObservatorAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

PoliticAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

EconomieCosmin Ghiță: Nuclearelectrica primește finanțare americană nerambursabilă pentru a găsi locuri potrivite construirii de mini-reactoare

ExternCristian Bușoi: Discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

SocialDaniela Vișoianu: În educație e nevoie de o vacanță. Adevărată.

EvenimenteAlexandru Lazescu: Curs gratuit de jurnalism online

CulturaFlaviu George Predescu: De Ce Citim – Despre poezia lui Marin Sorescu

EditorialGeorge Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe