de Mihai SEBE[1]

În fața provocărilor pe care curenta criză geopolitică le oferă am decis să prezint un alt tip de criză, mai puțin vizibilă, dar ale cărei efecte pe termen mediu și lung sunt la fel de provocatoare.

Prezentarea mea se va concentra pe problema demografică, o problemă care va deveni din ce în ce mai prezentă pe termen mediu și lung.

Punctul de plecare este dat de raportul Global Trends to 2030. Challenges and Choices for Europe[2], raport elaborat în anul 2019 de Florence Gaub, sub egida Espas. Ideile cheie care reies sunt următoarele:

Avem de-a face cu o progresie demografică inegală întrucât nu vom mai fi 7,6 miliarde, ci vom fi 8,6 miliarde, în 2030 dar datele demografice viitoare împart lumea în două tabere: una care este în creștere și alta care se micșorează. În Uniunea Europeană – populația este în stagnare sau în scădere, fiind estimată a fi în 2030 în intervalul cuprins între 498 și 529 milioane locuitori.

Această tendință este completată de o a doua: longevitate, nu suntem doar mai numeroși la nivel global și în ambele „tabere”, trăim și mai mult. Uniunea Europeană conduce această tendință: în 2030, 25,5% din populația va fi peste 65 de ani (de la 19% în 2017).

Implicațiile așa cum reies din Raport sunt numeroase. Avem printre altele

• O forță de muncă din Europa care se va fi micșorat cu 2% în 2030 – în ciuda presupunerii că ratele de ocupare vor crește ușor.
• În același timp, cheltuielile europene pentru vârstă-problemele conexe vor crește cu 2%. Cele mai multe dintre acestea nu se vor cheltui pe pensii, ci pe sănătate și îngrijire pe termen lung.
• Scăderea natalității în Europa este, parțial, efectul egalității incomplete de gen etc.

Avem așadar de răspuns la o serie de întrebări cheie, răspunsurile date urmând a influența viitorul nostru.

O primă întrebare este cum ne putem proteja democrația acasă?

Printre răspunsurile oferite de Raport avem și acela al protejării propriului nostru mod de viață prin reducerea decalajului dintre cetăţeni şi guvernele lor, făcându-le pe acestea din urmă mai vizibile și mai abordabile (la nivel local și regional).

Cea de-a doua întrebare cheie este cum putem realiza egalitatea?

Trebuie să realizăm, conform acestui document, că eforturile depuse pentru realizarea egalității nu sunt altruiste ci ne sunt utile tuturor. Trebuie să realizăm că este despre mai mult decât piața muncii şi venituri: este vorba despre incluziune socială, participare politică și egalitate acces la oportunități. Cu alte cuvinte cu cât societățile noastre sunt mai egale, cu atât suntem mai pregătiți pentru a face față provocările viitorului.

Care sunt riscurile pe termen mediu? Un răspuns parțial ne este oferit de studiul realizat pentru Parlamentul European Towards a more resilient Europe post-coronavirus. An initial mapping of structural risks facing the EU[3], EPRS în anul 2020.

Sărăcia și inegalitățile cresc la niveluri nesustenabile, inclusiv sărăcia copiilor și problemele legate de locuințe și pensii

• Odată cu răspândirea coronavirusului și instaurarea diverselor blocaje în UE, celor mai vulnerabili le este și mai greu să facă față dificultăților sociale și financiare cauzate de măsurile de izolare.
• Toate formele de inegalități – inclusiv cele generaționale – vor crește cel mai probabil în următorii ani.
• Inegalitățile de gen se pot agrava pe măsură ce bărbații și femeile ocupă roluri diferite în rândul locurilor de muncă afectate de reduceri și concedieri.

Lacune în acoperirea sistemelor de protecție socială

• Populația UE îmbătrânește puternic, deoarece speranța de viață crește, iar ratele de fertilitate scad sub nivelurile trecute.
• Pe termen lung, efectele COVID-19 și blocajelor generate vor pune un stres suplimentar asupra sistemelor de sănătate.
• Lucrătorii aproape de pensionare, care se confruntă cu provocări legate de nesiguranța locului de muncă, pensii reduse și putere de consum mai mică sunt afectați în mod deosebit.

Sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de protecție socială

• Sistemele de protecție socială există pentru a facilita respectarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul de a trăi în demnitate și dreptul la un nivel de viață adecvat.
• Ele urmăresc să reducă vulnerabilitatea socială și economică și să atenueze sărăcia și lipsurile, iar dovezile sugerează că protecția socială ajută la realizarea acestor scopuri. De asemenea, are sens economic.
• Există o recunoaștere tot mai mare a faptului că cheltuielile sociale sunt o investiție; nu pot fi privite ca un cost mort.
• Atât contribuțiile sociale, cât și impozitarea generală trebuie să rămână parte din baza de finanțare a protecției sociale. Echitatea fiscală este o parte importantă a sustenabilității pe termen lung.

Instabilitate socială profundă și contestație democratică cu tulburări și tulburări civile în statele membre

• Epidemia de coronavirus și modul în care este gestionată criza afectează toate segmentele populației și toate regiunile din UE, dar în special pe cele mai vulnerabile.
• Ea amplifică tendințele negative anterioare, în ceea ce privește șomajul, inegalitățile, lipsa protecției și scăderea sănătății mintale și a bunăstării.
• criză triplă – consecințele asupra sănătății publice și economice ale pandemiei, împletite cu criza de mediu subiacentă – este susceptibilă să încordeze relațiile dintre guverne și cetățeni, să reducă posibilitatea dialogului democratic și a participării politice și să conducă la o creștere a decalajului între factorii de decizie și cetățenii.
• În cel mai negativ scenariu, acest lucru s-ar putea traduce în conflicte între diferite generații, regiuni etc. din UE.
• Restabilirea unei economii europene reziliente și sustenabile ar aduce mai multă securitate pentru toată lumea, un ingredient cheie pentru restabilirea încrederii în democrație.
• Criza economică provocată de pandemie riscă să devină și o criză politică și constituțională.

Referințe și lecturi suplimentare

2020 Strategic Foresight Report, European Commision, https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/strategic_foresight_report_2020_1.pdf

Decoupling economic growth from environmental harm (2020), European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2020/651916/EPRS_ATA(2020)651916_EN.pdf

Foresight within the EU institutions: The ESPAS process so far (2020), European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/649405/EPRS_BRI(2020)649405_EN.pdf

Global trends 2030 – Citizens in an interconnected and polycentric world (2012), ESPAS, https://www.iss.europa.eu/sites/default/files/EUISSFiles/ESPAS_report_01_0.pdf

Global Trends to 2030 CHALLENGES AND CHOICES FOR EUROPE (2019), ESPAS, https://ec.europa.eu/assets/epsc/pages/espas/index.html

Global Trends to 2030: Can the EU meet the challenges ahead? (2015), ESPAS, https://espas.secure.europarl.europa.eu/orbis/sites/default/files/generated/document/en/espas%20report%202015.pdf

Towards a more resilient Europe post-coronavirus An initial mapping of structural risks facing the EU (2020), European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2020/653208/EPRS_STU(2020)653208_EN.pdf

Towards a more resilient Europe post-coronavirus. Capabilities and gaps in the EU’s capacity to address structural risks (2020), European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2020/652024/EPRS_STU(2020)652024_EN.pdf

[1] Opiniile exprimate aparțin doar autorului și nu implică nicio organizație la care acesta este afiliat.

[2] Global Trends to 2030 CHALLENGES AND CHOICES FOR EUROPE (2019), ESPAS, https://ec.europa.eu/assets/epsc/pages/espas/index.html

[3] Towards a more resilient Europe post-coronavirus An initial mapping of structural risks facing the EU (2020), European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2020/653208/EPRS_STU(2020)653208_EN.pdf