Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) constată, într-un interviu acordat gândul, că în România „campania electorală deja a început”, atrăgând atenţia asupra derapajelor care pot apărea în anul electoral 2014.

În plus, fostul reprezentant al României la FMI admite că autorităţile ar trebui să ţină cont de prevederile Codului Fiscal care stabilesc că orice modificare de taxe şi impozite trebuie făcută prin lege, promovată, de regulă, cu şase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.
„Anul 2014 este un an electoral şi vedem de pe acum faptul că deja campania electorală a început. Mă uit şi eu din când la televizor şi văd acest lucru. Există poziţii, puncte de vedere care sunt foarte bune, dar politica fiscal bugetară trebuie să fie una coerentă şi care să conducă la două lucruri cumulative, la consolidare fiscală şi la predictibilitate”, atrage atenţia Mihai Tănăsescu, în interviul pentru gândul.

El avertizează că anul electoral 2014 nu trebuie să aducă o schimbare de sens în politica fiscală şi bugetară.

Despre taxa pe stâlp: „Din păcate, încă avem multe excepţii în Codul Fiscal”

„Cred că pregătirea bugetului pe 2014 – aşa cum a fost ea anunţată de curând, pe care o văd ca pe o politică fiscală bugetară prudentă cu o continuitate a consolidării fiscale, dar cu o alocare mai mare de resurse către investiţii, către noi proiecte – arată un tip de comportament care poate să creeze o anumită stabilitate în perioada următoare”, susţine Tănăsescu, adăugând că o continuitate a politicilor prudente trebuie să fie „un must”, un lucru foarte important pentru autorităţi în 2014.

Tănăsescu a vorbit şi despre impactul noilor măsuri anunţate de Guvern. Deşi spune că un calcul aritmetic simplu ar duce la concluzia că introducerea de noi accize la carburanţi şi indexarea accizei cu inflaţia vor conduce la creşteri de preţuri la combustibili, vicepreşedintele român al BEI este convins că acest lucru nu ar trebui neapărat să aibă loc. „Există rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creştere de preţuri”, crede Tănăsescu.

Referindu-se la măsura anunţată privind introducerea de taxe pe construcţii speciale, Tănăsescu spune că „din păcate, încă avem multe excepţii în Codul Fiscal, iar gradual acestea trebuie eliminate. Altfel vom avea un Cod Fiscal care îi avantajează pe unii şi dezavantajează pe alţii”.

O creştere a salariului minim pe economie, de la 800 la 900 de lei, anul viitor, în două tranşe, este văzută ca având un rol important, însă pe de altă parte el atrage atenţia la posibila scumpire a costului cu forţa de muncă în mediul privat, ceea ce ar scădea competitivitatea firmelor. „Creşterea salariului minim poate să ducă la o stabilitate a forţei de muncă, dar în acelaşi timp trebuie să fim foarte atenţi ca această creştere să nu conducă la o creştere în lanţ a anvelopei salariale la nivel global în mediul privat”, atrage atenţia Tănăsescu.

Totodată, în ceea ce priveşte posibila scădere a CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, măsură preconizată pentru semestrul al doilea din 2014, vicepreşedintele BEI susţine că „este o măsură foarte bună” , motivând că ea „poate conduce la o uşurare a companiilor, a mediului de afaceri, poate să creeze mai multă flexibilitate pe piaţa muncii”. Totuşi, această măsură trebuie studiată atent, pentru a nu avea un efect de bumerang.

„În comparaţie cu alte ţări din zonă, România va avea o creştere puternică”
Tănăsescu, fost ministru de Finanţe în perioada 2000-2004, se arată convins că anul 2013 va fi unul „foarte bun” pentru economia României, iar în 2014 economia românească îşi va continua trendul pozitiv al creşterii economice.

„Anul acesta România va înregistra o creştere economică de peste 2%, ceea ce în comparaţie cu alte ţări din zonă şi din zona euro este o creştere puternică. Exporturile au avut o componentă importantă, dar şi agricultura a avut rol important în acest trend crescător al economiei româneşti în 2013”, se arată optimist Mihai Tănăsescu.

Despre atragerea fondurilor europene

Mihai Tănăsescu vede partea plină a paharului şi în ce priveşte atragerea fondurilor europene, el calculând că anul acesta „s-au atras fonduri poate mai mult decât s-au atras în perioada 2007-2011”. El spune că atragerea fondurilor europene este nevoie să se facă cu o viteză mult mai mare, dând exemplu domeniul transporturilor.

La sfârşitul anului Tănăsescu estimează că în România rata de absorbţie a fondurilor comunitare se va situa la 20-25 %, ceea ce face ca România să fie ultima din UE la atragerea fondurilor europene.

Ministerul Fondurilor Europene a anunţat recent că rata României de absorbţie a fondurilor europene a ajuns deja la 25%, însă Consiliul Fiscal a avertizat că autorităţile se află la mai puţin de jumătate din ţinta pentru 2013 pentru veniturile din fonduri europene.

Deşi creşterea ratei de absorbţie este notabilă – prin comparaţie, în septembrie 2012, aceasta era de 9,7%, iar la sfârşitul lui 2011, de 5,5% -, ea este mult sub ţinta stabilită pentru acest an, iar Guvernul s-a arătat „sistematic” prea optimist, a atras însă atenţia Consiliul Fiscal, într-o opinie cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare.

„Consiliul Fiscal are în continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ţinta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condiţiile în care, cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 miliarde lei) reprezintă mai puţin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 mld. lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanţa de absorbţie au fost sistematic mai mari decât realizările”, avertizează Consiliul Fiscal.

Câteva dintre declaraţiile lui Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI, pentru gândul:

Despre taxele pe construcţii speciale

„Trebuie să fie un sistem de taxare egal, fără excepţii. Să fie aplicat tuturor cu aceeaşi măsură”.

„Din păcate, încă avem multe excepţii în Codul Fiscal, iar gradual acestea trebuie eliminate. Altfel vom avea un Cod Fiscal care îi avantajează pe unii şi dezavantajează pe alţii”.

„Un tip de comportament egal în ceea ce priveşte taxarea este mai mult decât necesar. Aceste propuneri (anunţate de guvern n.n.) vin pe această linie”.

Despre introducerea unei noi accize la carburanţi şi indexarea accizei cu inflaţia

„Un calcul aritmetic simplu ar duce la concluzia că (introducerea de noi accize la carburanţi şi indexarea accizei cu inflaţia –n.n.) vor duce la creşteri de preţuri. Existe rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creştere de preţuri”

„Rezultatul imediat al unei asemenea introduceri de taxe este creşterea de preţuri, care poate să conducă la o creştere pe alte segmente de activitate”

„Fiecare companie cred că îşi va face de două ori analiza dacă să crească sau să nu crească preţurile prin introducerea unei asemenea măsuri”.

Despre indexarea pensiilor, majorarea salariului minim şi majorările de salarii în sănătate şi învăţământ

„Fiecare Guvern are priorităţile sale. Măsurile anunţate au un impact important asupra viitorului. Mă refer doar la creşterea de salarii în educaţie şi sănătate. E important să ne păstrăm forţa de muncă bine pregătită în ţară. Dar este important să se arate un semn de solidaritate cu aceste sectoare de activitate”

„Salariul minim pe economie are un rol important, creşterea lui poate să ducă la o stabilitate a forţei de muncă, dar în acelaşi timp trebuie să fim foarte atenţi ca această creştere să nu conducă la o creştere în lanţ a anvelopei salariale la nivel global în mediul privat, astfel încât competitivitatea pe care o are România să nu fie atenuată. Acest avantaj pe care îl are România nu trebuie pierdut”.

Despre scăderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale

„Este o măsură foarte bună reducerea contribuţiilor sociale. Poate conduce la o uşurare a companiilor, a mediului de afaceri, poate să creeze mai multă flexibilitate pe piaţa muncii”.

„Dar trebuie bine cântărită, bine analizată, pentru ca atunci când este introdusă să poată fi consolidată, să nu aibă un efect reversibil, adică după 6 luni sau un an după implementare să fie nevoie să o introducem la loc, să o mărim”.

„Dacă ne uităm la toate fondurile sociale vedem că avem un deficit foarte important. Mediul de afaceri aşteaptă o asemena măsură, de reducere a contribuţiilor sociale care în România sunt foarte înalte”.

Despre modificările la Codul Fiscal pentru introducerea noilor taxe şi impozite

Pe de altă parte, fostul ministru de Finanţe a admis că autorităţile ar trebui să ţină cont de faptul că legislaţia prevede că orice modificare a Codului Fiscal trebuie făcută prin lege, promovată, de regulă, cu şase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

„Legea spune foarte clar acest lucru. Trebuie şase luni. Nu am toate datele, cum a fost constuit bugetul. Comunicarea este esenţială”, a declarat pentru gândul Mihai Tănăsescu, răspunzând la întrebarea dacă introducerea noilor taxe şi impozite în Condul Fiscal ar trebui să ţină cont de perioada de şase luni prevăzută de legislaţia fiscală.

„Probabil că vor exista consultări, vor exista discuţii publice înainte ca aceste propuneri de modificare să intre în vigoare. Este foarte important să respectăm aceste termene. Comunicarea este esenţială. Orice guvern care vrea să implementeze un tip de politică, aceasta trebuie bine cunoscută de cetăţean, de companii, trebuie explicată. Trebuie un efort suplimentar de a explica de ce se ia o anumită măsură, care este scopul. Altfel se lasă impresia că ea se face netransparent, ascuns şi cred în acest proces al transparenţei măsurilor care urmează să fie introduse”, spune Tănăsescu.

Nu ar fi prima dată când autorităţile nu ar ţine cont de această prevedere a Codului Fiscal.

Gândul a scris în august că Guvernele Ponta I şi II au modificat Codul Fiscal de 14 ori, din luna mai 2012 până în august 2013, ceea ce ar însemna în medie o dată pe lună, pentru a introduce mai multe tipuri de taxe şi impozite, de la taxa pe monopolurile naturale, până la accize mai mari regăsite în preţul berii.

Despre privatizarea CFR Marfă: Un eşec este un pas înapoi, dar poate fi un pas înainte

„Trebuie să privim complexitatea acestor privatizări, sunt uneori greoaie. Un eşec este un pas înaopi, dar în acelaşi timp poate fi un pas înainte”.

„O privatizare prost făcută este mai dăunătoare decât o privatizare care nu s-a făcut la un timp iniţial programat”.

Tănăsescu apreciază că noul termen pentru privatizarea CFR Marfă, anul 2015, este „absolut suficient pentru a putea avea o privatizare bună la acel moment”.
www.gandul.info