de Mihai-Toader Pasti

Într-o lume a exagerărilor, amenințarea schimbărilor climatice pare venită dintr-un film apocaliptic cu zombie. Am văzut deja în cazul crizei financiare globale că nu ne place să credem în prognoze negative și să ascultăm avertismente. Putem fi convinși de un viitor mai bun, în care nimic rău nu se poate întâmpla. Contrar tuturor dovezilor și datelor științifice, visul plăcut din capul nostru poate înlocui cu succes realitatea neplăcută.

Ca și în cazul unei boli, cu cât ne prefacem că nu vedem simptomele și amânăm tratamentul, cu atât situația pacientului se înrăutățește, iar tratamentul are șanse de reușită mai mici, costă mai mult și durează un timp mai îndelungat. Desigur, prevenția ar fi cea mai inteligentă măsură, dar este prea târziu pentru prevenție când vorbim de schimbările climatice. Planeta este deja bolnavă, deja vedem efectele negative, nu mai putem vorbi de oprire, ci de ameliorare.

Pe 23 septembrie are loc la New York Summitul de Acțiune Climatică

După 2 săptămâni pe mare, miercuri a ajuns la New York Greta Thunberg, activista suedeză care a dus mișcarea luptei împotriva schimbărilor climatice din zona cercetătorilor și a activiștilor către publicul larg, milioane de tineri protestând pe tot globul. Contrar percepției generale, schimbările climatice îi vor afecta cel mai mult pe cei cu venituri reduse, chiar dacă ele sunt mai degrabă generate de cei cu venituri mari, riscăm să asistăm la un apartheid climatic, a declarat Philip Alston, raportor special ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului. Dacă persoanele cu venituri mari se vor putea proteja de efectele negative, cele cu venituri mici sunt cele mai vulnerabile. Acum nu mai vorbim de impactul asupra generațiilor viitoare, ci de prezent, deja există primii refugiați climatici, iar fenomene extreme sunt mai dese și apar în țări unde nu obișnuiau să apară, inclusiv în România.

Facem pași înainte, dar nu suficienți de mulți și de repede

În ultimii ani am început să vorbim mai mult despre sustenabilitate și să facem mici progrese, dar încă nu ne mișcăm suficient de repede. Pentru a avea o șansă, avem nevoie de politici publice și de legi, un cadru legislativ pentru oameni și companii. Sustenabilitatea și comportamentul responsabil nu mai trebuie să fie produse sau servicii de nișă, niște diferențiatori folosiți pentru marketing, trebuie să ajungă normalitatea, din excepție trebuie să ajungă regula, iar asta se face prin legi, prin schimbarea regulilor jocului pentru toată lumea.

Presiunea publică determină voința politică de a schimba legislația

Pentru politici publice și legi avem însă nevoie de voință politică, generată de presiunea din partea opiniei publice. Schimbările majore vor apărea atunci când publicul general va cere acest lucru suficient de puternic, când nu va mai fi o luptă a activiștilor, ci o luptă a oamenilor, a celor mulți în fața a ceea ce este, conform UN, cea mai mare amenințare la adresa umanității.

Alegerile individuale la scară largă pot avea un impact uriaș

Dincolo de legislație, companii și presiune publică, o altă componentă mare a schimbării poate veni din alegerile pe care fiecare dintre noi le facem, în modul cum consumăm, cum producem, ce și de unde cumpărăm, unde și cum aruncăm etc. Când nu vom mai cumpăra produse dăunătoare mediului, vom pune nu o presiune politică pe stat, ci una comercială pe companii. Și companiile, și statul funcționează tot pe baza cererii și ofertei, când va crește cererea din partea populației, se va schimba și oferta.

De ce ar trebui să ne pese și nouă, românilor, de schimbări climatice

România este una dintre cele 195 de țări de pe planetă, având 0.23% din populația planetei și generăm 0.22% din emisiile globale de CO2, așadar de ce contăm noi în povestea asta așa mult? Cei mai mulți români așteaptă să facă alții, fie că vorbim de primar, președinte sau alte țări.

Trebuie să acționăm pentru că suntem vinovați și noi de aceste emisii și pentru că deja vedem efectele negative acum, în țara noastră. Suntem afectați de temperaturi din ce în ce mai mari, secete sau ploi abundente, furtuni puternice, vedem deja toate fenomenele meteo extreme. Ele sunt generate de schimbările climatice, determinare de încălzirea globală, produsă de emisiile de CO2 pe care noi, oamenii, le-am generat în exces, micșorând în același timp și capacitatea de absorbție a planetei.

Trebuie să ajungem la net carbon până în 2050

18 dintre cei mai calzi ani înregistrați vreodată au avut loc din 2001 și până astăzi, iar iulie 2019 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată. Temperatura media a pământului este de 16° C, gazele cu efect de seră fiind vitale în menținerea temperaturii și echilibrului necesar pentru existența noastră și a vieții pe Pământ. În ultimii 120 de ani însă, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 1750%, de la 2 miliarde de tone de CO2 în 1900 la 37 miliarde de tone de CO2 în 2017 și continuă să crească.

Trebuie să reducem dramatic emisiile de CO2 până în 2030 și să ajungem carbon neutral până în 2050. Ghețarii se topesc cu o rată mai mare decât au estimat și cei mai pesimiști cercetători și în ritmul de acum vom ajunge într-un punct în care acest Aer Condiționat planetar se va strica, riscăm să ajungem într-un punct din care nu ne mai putem întoarce. În acest context, oare ce vom răspunde copiilor și nepoților noștri, de ce nu am făcut nimic pentru a preveni acest viitor trist și periculos? Că nu am știut nu mai poate fi un răspuns, avem toate datele științifice necesare.

Mihai are 9 ani de experiență în proiectarea și construirea a 2 dintre cele mai sustenabile case din lume. A co-fondat două dintre cele mai cunoscute proiecte din România: EFdeN și energiaTa și este implicat într-o serie de proiecte ce țin de schimbări climatice, energie solară și orașe sustenabile. Mihai face parte din generația Forbes 30 Under 30, este Climate Reality Leader, Aspen Young Leader și Global Shaper.

www.forbes.ro