OraNoua.ro
Publicat în 16 martie 2016, 19:36 / 270 elite & idei

Mihail Neamțu: Români născuți pentru libertate

Mihail Neamțu: Români născuți pentru libertate

de Mihail Neamțu

Sunt unul dintre milioanele de români care a crescut cu memoria luptei pentru libertate a mii de compatrioți uciși la Revoluție — o experiență istorică dureroasă și o pedagogie exemplară. „Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!“ – așa s-a strigat la Timișoara pe o vreme frumoasă, când atâția conaționali erau cuceriți de speranță (iar eu nu împlinisem 12 ani).

Prin limbă și cultură, m-am trezit că apar­țin în mod natural unei comunități po­li­tice numită națiunea română. Prin simplul fapt al cetățeniei, am fost invitat să ies din starea de natură (pe care Hobbes o ca­rac­teriza drept o„viață ticăloasă, crudă și scurtă“) și să asum datele unei civilizații politice a libertății. Pentru a înțelege tră­să­turile definitorii ale lumii care mi-a ocro­tit tinerețea, am căutat să merg spre iz­voare.

 

Ce-am găsit? Un fir roșu pe care Imnul național atribuit lui Andrei Mureșan îl identifică just cu visul libertății: „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină / Decât să fim sclavi iarăși, pe vechiul nost’ pământ“.

 

Unii vor spune că idealizez arhivele. Alții vor spune că operez cu intolerabile „esen­țialisme“. În opinia mea, decupajul nara­tiv este obligatoriu, ca și diferențierea ca­tegorială între substanță și accident. Pen­tru oricine care-și propune să construiască nu doar o narațiune despre trecut, ci și un proiect comunitar, este obligatorie iden­tificarea elementelor de continuitate ale idealului politic. De aceea, afirm că bă­tăliile pentru suveranitate ale voievozilor împotriva Imperiului Otoman ori lupta pen­tru demnitate a românilor ardeleni re­vin, toate, la valoarea cardinală a liber­tă­ții. Românii vizionari și îndrăzneți și-au dorit supremația legii în fața oricăror tro­curi, aranjamente sau privilegii pe care re­gimurile despotice sau autoritariste le-au tolerat de-a lungul veacurilor.
O civilizație politică

 

Montesquieu observa că nu toate națiunile lumii și-au așezat viața comunitară sub cupola acelorași valori. Unii și-au dorit pa­cea ori siguranța, iar alții doar pros­pe­ri­tatea comercială. Vechii grecii și-au dorit însă, peste toate, libertatea. E simptomatic faptul că Nicolae Bălcescu i-a studiat și i-a îndrăgit pe soldații lui Temistocle, gene­ra­lul care și-a chemat trupele la Salamina îm­potriva regelui persan Xerxes. Strategul atenian știa că, fără îndrăzneală (parr­hē­sia), nu poți trăi ca om liber (eleuthe­riázō). Întrucât cetățenia era și o garanție a libertății individuale, Socrate a fost pre­zent pe câmpul de luptă ca hoplit într-o falangă a trupelor de infanterie. Totul are un preț, inclusiv iubirea de înțelepciune.

Prin apariția creștinismului în spațiul me­diteranean, idealul libertății a luat o tur­nu­ră democratică. Iisus a revoluționat în­țe­legerea anticilor despre condiția naturală a sclaviei și despre superioritatea morală a oamenilor educați față de cei lipsiți de bani, prestigiu sau privilegii. Acolo unde Aris­totel afirma ruptura ontologică dintre cetățean și barbar, apostolul Pavel rela­ti­vi­zează o asemenea distincție socială și pre­dică unei lumi întregi importanța crucială a iubirii, dar și egalitatea tuturor sufletelor omenești în fața judecății dumnezeiești.

 

Creștinismul a reformat conștiința indi­vi­duală a europenilor prin identificarea ta­lanților ascunși în fiecare persoană, oricât de neînsemnată. Astăzi, europenii cred în egalitatea de șanse pentru că Învățătorul din Nazaret a afirmat, acum 2.000 de ani, demnitatea femeii samaritence în fața ori­căror caste construite pe un consens tri­bal, politic, intelectual sau religios. Cu aceas­tă viziune asupra libertății deschisă tuturor indivizilor, fluviul valorilor iudeo-creștine n-a încetat să irige malurile cul­turii și civilizației occidentale.

 

În matca acestui râu îl găsim, secole mai târziu, pe faimosul Miguel de Cervantes — mem­bru al armatei navale a Spaniei și sol­dat îndrăzneț care și-a pierdut brațul în cur­sul marii încleștări de la Lepanto (1571). Pentru ce a luptat Cervantes? Pentru sal­varea civilizației europene de la ame­nin­ța­rea turcească. Cum putem defini lumea occidentală aflată, atunci și acum, sub ase­diu? Prin conjugarea unor principii fun­da­mentale: libertatea individuală și respon­sa­bilitatea morală; spiritul independent, dar și compasiunea; dreptul la proprietate și stimularea spiritului filantropic.

 

Slobozi la gură

 

Românii au aparținut mereu acestui spațiu de civilizație, atât prin elitele sale politice, cât și prin surprinzătoare personaje secun­dare, relevante pentru istoria nevăzută a oricărui neam. Înaintea lui Cervantes, Ște­fan cel Mare a luptat pentru o Moldovă creș­tină, așa cum Vasile Ursu Nicola din Al­bac (știut drept Horia) și-a dorit un Ar­deal neîngenuncheat. În numele sfintei slo­bozenii a ridicat Avram Iancu stin­dar­dul tricolor la Blaj, pe Câmpia Libertății. Povestea fondatoare a spațiului politic ro­mânesc se țese pe urzeala visului nemu­ritor al libertății.

 

Proiectul politic al pașoptiștilor s-a îm­plinit la 1 Decembrie 1918, când România nu doar și-a întregit fruntariile, ci s-a lansat într-un efort de așezare a statului mo­dern în slujba cetățeanului. Pe urmele lui John Locke, ctitorii României Mari au pus libertatea individuală în chiar inima de­mersului lor politic. Constituția de la 1923 prevedea că toți„românii, fără de­osebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea con­știin­ței, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi“. Legea fundamentală garanta pen­tru oricine libertatea de a comunica, ca și libertatea de alegere a confesiunii, a locului de muncă, dar și un punct de în­tâlnire sub cerul înstelat.

 

Asemenea idei tipic occidentale au permis renașterea unei comunități politice tinere, încurajată de prăbușirea vechilor imperii. Ordinea democratică n-a fost instaurată pentru a plebiscita adevărul, ci doar pen­tru a facilita participarea unui număr ma­re de soliști la recitalul unei orchestre com­puse, invizibil, de reprezentanții tu­tu­ror națiunilor libere.

 

România a pășit pe un drum anevoios atunci când, în locul tiraniei orientale, a de­cis să ofere tuturor cetățenilor pro­mi­siunea unei așezări echitabile în fața legii fundamentale. Occidentalizarea țării a în­semnat, între altele, echilibrarea puterii de legiferare a Parlamentului și a forței coercitive a Executivului în balanță cu puterea judecătorească. Fără consfințirea printr-un text constituțional a acestei se­parații între puteri, nu există garanții pen­tru libertățile noastre individuale.
Prețul cel mai scump

 

Ieșiți triumfători împotriva tiraniei, ro­mâ­nii generațiilor 1848, 1878, 1918 sau 1989 au dovedit c-au știut să lupte. Când am strălucit ca popor, sinergia comunitară a revelat latențele sufletești de curaj și sacrificiu ale unor eroi. Inspirați de un proiect nobil, românii au știut să rămână împreună. Pentru independență s-au bătut atât colonelul Ion Câmpineanu, cât și Peneș Curcanul („Plecat-am nouă din Vaslui / Și cu sergentul zece…“); pen­tru neatârnare s-au dăruit generalii Ere­mia Grigorescu sau Constantin Prezan, că­pitanul Grigore Ignat ori sublocotenenții Radu Krone și Ecaterina Teodoroiu. Prin risc și îndrăzneală, și-au câștigat dreptul de-a trăi liber în propria țară cavalerul Iancu de Flondor, Ionel Brătianu sau Iuliu Maniu. În sfârșit, tot pentru libertate a ieșit în stradă cu pieptul gol și actorul Că­lin Nemeș.

 

Cuvintele eroului clujean (fără statuie) ne urmăresc și azi: „după acest ultim eve­niment al vieții noastre, care este moar­tea, îi vom reîntâlni pe ei, pe magnificii copii și adolescenți ai lui decembrie 1989. Și, poate, ne vor întreba ce am fă­cut după moartea lor? Știu că eu am ce să le răspund. Dar dumneata, trecă­to­ru­le?“.

revista22.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe