OraNoua.ro
Publicat în 2 martie 2016, 17:17 / 237 elite & idei

Mircea Geoană: Ce nu s-a spus la bilanţul DNA

Mircea Geoană: Ce nu s-a spus la bilanţul DNA

de Mircea Geoană

Curăţirea sistemului politic nu mai poate fi an de an clamată ca fiind prioritatea zero a României. Cine suntem în relaţia cu partenerii internaţionali, sau chiar în raport cu normalitatea, dacă noi tot mai vorbim, generic, despre nevoia ca sângele să ne curgă prin vene?

Lupta anticorupţie ESTE drumul României. Uneori lentă sau latentă, alteori cu rezultate sub aşteptări, dar cu un ritm necunoscut până acum de nicio instituţie din România din ultimii 26 de ani. Vreţi să aflaţi ce ar fi acum România fără rezultatele DNA? Aruncaţi o privire peste graniţă, în Ucraina, unde corupţia este noua armă de destabilizare politică, financiară, morală a societăţii. Sau în Bulgaria. Vecinii noştri sunt menţionaţi în rapoartele Uniunii Europene sau în media internaţională mai degrabă pentru crima organizată decât pentru modul în care se dezvoltă instituţiile. Românii au înţeles legatura directă dintre corupţie şi sărăcie, între corupţia politică şi calitatea precară a instituţiilor şi servciilor publice. Încrederea cetăţenilor şi aprecierile oficiale primte de această instituţie sunt meritate.

Ce nu s-a spus însă la bilanţul DNA? Că nu toată lumea este fericită cu această situaţie. Că există o coaliţie informală, dar reală, în majoritatea partidelor politice tradiţionale împotriva acestei stări de fapt. Că la primul moment prielnic, una, mai multe sau toate propunerile de amputare a forţei şi independenţei justiţiei deja prezente pe agenda legislativă vor fi activate. Că voturile date în Parlament împotriva cererilor DNA în cazurile Ponta, Şova, Vosganian, Udrea sau Mădălin Voicu nu sunt întâmplătoare. Ele indică o puternică rezistenţă la schimbarea vechilor năravuri şi privilegii. De la votul ostentativ al domnului Tăriceanu în cazul Oprea la semnalul discret dat de Liviu Dragnea în nenumărate situaţii similare, la declaraţiile frontale împotriva instituţiilor care susţin lupta anti-corupţie ale lui Traian Băsescu, cei amenintaţi de acţiunea DNA se regrupează. Această coaliţie a răului este adevăratul duşman al Românie şi nu „binomul”, „sistemul”, americanii sau Bruxelles-ul.

Ce nu s-a mai spus la bilanţul DNA? Că rezultatele notabile ale instituţiei nu antrenează automat o scădere semnificativă a nivelului corupţiei din jurul banului public şi că elementul de disuasiune este departe de a produce efectele scontate. Sistemul se reorganizează, iar la alegerile locale vedem deja succesorii direcţi ai actorilor temporar incapacitaţi de acţiunea justiţiei, reproducând schemele tradiţionale de căpuşare şi sifonare a banului public.

De ce această situaţie? În primul rând, pentru că dimensiunea punitivă nu este şi nu poate fi eficientă în absenţa unei componente la fel de puternice de prevenţie şi de transparentizare. Există nevoia acută a unei adevărate revoluţii a bunei guvernări în România. Într-o ţară în care există atâţia responsabili, dar niciodată un răspunzător pentru autostrăzile prăbuşite şi inaugurate festivist, pentru tragediile din Apuseni, Colectiv sau din spitalele din Argeş, acţiunea DNA va rămâne o insulă într-o mare de reguli neclare, responsabilităţi confuze, ineficienţă şi, inevitabil, mai multă corupţie. 

Fără îndoială că există şi efecte nebănuite şi perverse ale atât de necesarei lupte împotriva corupţiei politice. Adminstraţia statului este paralizată de teama de a nu greşi şi preferă o adevărată grevă japoneză sau de zel, după caz, blocând investiţii şi absorbţia de fonduri europene. Mediul de afaceri românesc legitim şi onest, resimte modul în care ANAF copiază mimetic şi necritic metodele de succes din zona justiţiei, punând recuperarea veniturilor datorate statului mai presus de protejarea afacerii, a locurilor de muncă şi a taxelor pe care firmele cu capital românesc (aproape niciodată cele cu capital strain) ar trebui să continue să le genereze.

Bilanţul DNA nu poate fi suficient, în absenta unei analize pe care actorii politici şi instituţionali prezenţi alături de Codruţa Kovesi o datorează ţării întregi. Date şi proiecţii pe care aş fi vrut să le aflu în calitatea mea de cetăţean, senator, preşedinte de partid şi pe care toţi românii au dreptul să le ştie. De ce lupta împotriva corupţiei a început atât de târziu? Ce se întâmplă cu mult-aşteptata Agenţie pentru Achiziţii Publice? De ce nu este modificată legea achiziţiilor publice – sursa principală a licitaţiilor cu dedicaţie? De ce nu se mai vorbeşte despre marea corupţie de la ANRP, conducta permanentă de sifonare a banului public? Dar despre amânarea deliberată a cadastrării României de către un grup de interese pentru care lipsa de reguli în domeniul proprietăţii este mană cerească? Sau cu miliardele de euro sifonaţi sau cheltuiţi abuziv şi inefficient, pe care rapoartele Curţii de Conturi le indică şi rămân fără ecou? Sau cu cadrul legislativ şi normativ necurăţat şi necodificat de decenii, generator de lipsă de predictibiliate juridică şi de corupţie masivă? Sau cu procesul de informatizare de tip e-guvernare pe care alte ţări din regiune l-au pus în practică, reducând masiv birocraţia şi corupţia?

Într-un fel este bine că numirile procurorilor şefi se produc în perioada unui guvern fără afiliere politică. După alegerile de anul acesta, în funcţie de rezultat şi de guvernul rezultat din acestea, am fi putut asista din nou la numirea unei Bica sau Niţu din perioada blatului Băsescu-Ponta.

Dar reconfirmarea doamnei Kovesi şi numirea procurorului – şef nu înseamnă că rolul acestui guvern şi al Preşedintelui într-un an electoral trebuie să înceteze. Dimpotrivă, cu orice risc, trebuie împinse schimbări ireversibile pe marile şantiere ale depolitizării şi reprofesionalizării administraţiei, a depolitizării ANAF, CNDAR şi TVR, a reformării ANRP sau a finalizării cadastrării în România.

Iar după alegeri, cu speranţa într-un guvern cu o majoritate reală şi îndreptată către viitor, să ne pregătim cum se cuvine pentru centenarul Marii Uniri, cu un proiect naţional pentru următorii 100 de ani de existenţă şi supravieţuire a României în secolul marilor transformări, plin de pericole pentru cei slabi şi de oportunităţi pentru cei puternici. Adevăratul proiect naţional se clădeşte pe un sistem de partide transformat, pe un stat român fortificat, pe o adminstraţie a statului eficientă şi meritiocratică, pe o economie ieşită din starea de dependenţă şi periferie şi pe un contract social reînnoit.

În lipsa acestora şi dacă vom lăsa coaliţia răului să revină la butoanele de putere ale statului român, bilanţuri de genul celui de la DNA de săptămâna aceasta vor deveni o simplă amintire. Asta nu s-a spus la bilanţul DNA.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorAlina Rizi: Light in the park la Cluj

PoliticAnca Dragu: „Lucrurile se desfăşoară civilizat la USR PLUS”

EconomieDaniela Şerban: Cum va merge bursa

ExternAndreea Paul: Industria 6.0. O lecție de viziune finlandeză

SocialSorin Cîmpeanu, ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei

EvenimenteAlina Rizi: Light in the park la Cluj

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialBarbu Mateescu: Puneți-vă centurile, pilotează PNL



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe