NATO pune bazele unui pachet de măsuri politice și militare pentru a răspunde la întărirea substanțială a capacităților militare ale Rusiei, care folosește peninsula Crimeea ca “punte de proiecție”, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, acesta subliniind că Alianța Nord-Atlantică nu intenționează să răspundă simetric cu ceea ce face Federația Rusă în vecinătatea spațiului de securitate euro-atlantic.

Vorbind de la Bruxelles în cadrul unei videoconferințe cu jurnaliștii români, Geoană a ținut să sublinieze că din această perspectivă  “nu există riscuri iminente la adresa securităţii naţionale a României”. Secretarul general adjunct al NATO a abordat și chestiunea reducerii prezenței militare americane în Germania, un subiect care a produs ecouri în cadrul NATO, context în care a spus că România ar putea creşte prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre, mai ales în contextul în care România și-a asumat prin intermediul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării că urmărește creșterea prezenței militare a SUA, iar Bucureștiul a lansat un amplu program de modernizare a Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu.

“Din punct de vedere al modului în care Federația Rusă își întărește în mod substanțial capacitățile militare, în special prin prisma rachetelor de tip SSC-8 dar și a altor tipuri de armamente pe hyper-glide și pe hyper-sonic, folosirea Crimeei ca punte de proiecție de putere către Orientul Mijlociu și către Mediterană, aceste lucruri sunt de interes imediat pentru noi și pentru planificatorii noștri militari. NATO nu intenționează să răspundă identic, simetric cu ceea ce face Federația Rusă, dar în același timp gândim un pachet de măsuri politice, de măsuri economice, de măsuri militare, inclusiv o arhitectură de apărare actualizată care să ne permită să facem față provocărilor. Lucrurile sunt în derulare, planificatorii noștri militari lucrează în continuare. Vreau să vă spun pentru a asigura extrem de neechivoc opinia publică din România că riscuri la adresa securității naționale a României din punct de vedere al unor riscuri iminente nu există. Articolul 5 e sacrosanct și activ și cred că și pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianței și a statelor aliate pentru a avea o prezența mai robustă și o arhitectură cât mai coerentă de apărare și descurajare își produce roadele”, a declarat Mircea Geoană, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Geoană s-a referit astfel de “pachetul echilibrat de măsuri politice și militare” adoptat săptămâna trecută de miniștri apărării aliați ca răspuns la arsenalul nuclear pe care Rusia și-l consolidează. El a amintit astfel că “noua abordare de apărare şi descurajare în spaţiul euroatlantic este aprobată la nivel de principiu”, dar că “implementarea sa va dura ani de zile”.

În cadrul declarațiilor sale introductive, oficialul aliat a precizat că pandemia cu noul coronavirus “nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente”, iar ideea de “a lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic și geopolitic ar fi o gravă eroare”. De altfel, Mircea Geoană a vorbit despre provocările pe care le reprezintă Rusia şi China pentru Alianţa Nord-Atlantică, arătând că NATO acționează defensiv și preventiv în raport cu provocările globale.

În schimb, Geoană a precizat că nu există semnale din partea vreunui stat membru al NATO cu privire la o potenţială nerespectare a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare şi şi-a exprimat speranţa că “în toamnă, când se fac bugetele pe anul următor, lucrurile vor rămâne în parametrii mari existenţi”.

Secretarul general adjunct al NATO a abordat și chestiunea reducerii prezenței militare americane în Germania, un subiect care a produs ecouri în cadrul NATO, context în care a spus că România ar putea creşte prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre, însă a arătat că vom asista și la redislocare a forțelor americane și spre Asia.

“Un lucru este foarte clar. Efortul de raționalizare și de alocare în funcție de priorități a prezenței militare americane la nivel global este un lucru obiectiv. La fel de obiectiv este și realitatea din zona Mării Negre, unde militarizarea Crimeei și distribuția de noi echipamente militare din partea Federației Ruse creează probleme pentru tot ce înseamnă nu doar România, ci și flancul Sudic al Alianței. Nu este o chestiune care vine doar dinspre Est, ci afectează și Sudul Alianței. Fiecare stat este liber să discute de o manieră bilaterală cu Washingtonul. România are un parteneriat strategic extrem de robust și de vital cu Statele Unite și sunt convins că există discuții cu privire la întărirea acestui parteneriat. 

Cred că este nevoie de a veni cu un set de argumente, care sunt foarte evidente. Pe de o parte, este legată de prezenţa agresivă şi prezenţa unei consolidări militare ofensive, pe care Federaţia Rusă o are în Marea Neagră şi dinspre Marea Neagră şi doi, aici, baza de la Kogălniceanu, este ideal plasată geografic şi strategic pentru aceste elemente expediţionale, că sunt convins că liderii noştri, militarii noştri, diplomaţii noştri ştiu foarte bine aceste argumente şi sunt convins că acum sau în perioadă următoare îşi vor folosi influenţa şi sofisticarea, pentru a putea să ne avansăm interesele ca ţară”, a spus Geoană, referitor la reducerea prezenței militare americane în Germania și dislocarea sa în alte zone din Europa.

“Președintele Poloniei va vizita Casa Albă în zilele următoare. Există intenția anunțată sau mai puțin anunțată pentru o redistribuire a prezenței militare americane în alte zone ale Europei. Deciziile acestea curg cu o anumită logică și cu un anumit calendar temporal. Nu e o decizie care să se ia într-o singură secundă. Este vorba de o analiză puțin mai mare. Evident, și elementele de natură electorală contează foarte mult, pentru că suntem țări democratice, iar acest lucru contează foarte mult. Ceea ce este foarte important este că angajamentul american față de securitatea Europei rămâne neștirbit. (…) O parte din aceste resurse umane vor fi redistribuite în Europa în alte zone și cred că este o decizie care va dura. Este parte dintr-un proces mai elaborat de luare a deciziei, inclusiv cu Congresul american, care are un cuvânt de spus cu privire la bugetarea în aceste chestiuni. În al doilea rând, este vorba de postura globală americană și modul în care redistribuirea acestor forțe se va face către alte teatre de operațiuni, în Asia probabil, sau, cum spun americanii, în zona Indo-Pacifică pentru că există o zonă între Oceanul Indian și Oceanul Pacific de mare interes pentru Statele Unite”, a completat acesta, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.