Pe lângă cele două milioane de cărţi, amatorii de lectură care  vin la BCU au parte de cafenele, evenimente muzicale şi spaţii de  socializa.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (BCU) e o prezenţă esenţială în  viaţa amatorilor de studiu. Mai exact, a celor aproape 30.000 de abonaţi ai  instituţiei.
În sediul central, e dotată cu două milioane de cărţi,  enciclopedii, periodice, baze de date şi spaţiu pentru studiu virtual.
Pe lângă acestea, instituţia se laudă şi cu un spaţiu de socializare şi o  cafenea, „Libro Bistro”, inaugurată în urmă cu câteva luni. Un meniu studenţesc  acolo costă 15 lei, potrivit directorului general al bibliotecii, Mireille  Rădoi.

„Ceea ce face foarte atractiv venitul la bibliotecă se referă la tot ce  găseşti la BCU şi nu e în altă parte: ai enciclopedii scumpe, pe care  nu şi le  permite oricine, ai periodice, care înseamnă foarte mulţi bani”, a povestit  Mireille Rădoi pentru EVZ. Mai exact, achiziţia de periodice costă circa 130.000  de euro pe an.
Deşi BCU este, în momentul de faţă, „dotată cu tot ceea  ce presupune o bibliotecă modernă la standarde europene”, directorul o numeşte  „bibliotecă phoenix”, pentru că peste o jumătate de milion de cărţi şi  manuscrise au fost distruse. 
Studenţii nu dau cărţile pe  ebook-uri
Pe lângă filialele din facultăţi, BCU este compusă din trei  corpuri interconectate, „care cuprind împreună 22.000 de metri pătraţi. Fiecare  dintre ele are o istorie separată, o personalitate separată şi o vibraţie  separată”, a explicat directorul.
La bibliotecă vin, potrivit raportului  instituţiei, circa 77% studenţi, iar restul sunt profesori,  cer­ce­tători, şomeri, pensionari. Chiar dacă numărul total abonaţilor  este mai mic faţă de anii trecuţi, biblioteca are mai mulţi studenţi  nou-înscrişi. „E greu de interpretat sociologic ce se întâmplă. Probabil că unul  din efectele ebook-urilor gratuite este faptul că lumea nu o să mai vină la  bibliotecă.
Pe de altă parte, sunt foarte multe lucruri pe care nu ai  unde să le găseşti, la care nu îţi oferă nimeni acces liber”, a declarat  Mireille Rădoi. Cât despre viitorii studenţi, şi ei sunt vizaţi de bibliotecă.
„Trebuie să inventăm lucruri noi prin care să atragem tinerii. Ne putem  spăla pe mâini şi spune «Nu mai vine lumea la bibliotecă», dar putem şi să încercăm să facem ceva ca să atragem lumea”.
La BCU, beletristica se  citeşte în cantităţi mici. „Avem cabinete de studiu individual, care pot fi  închiriate. Lectura de literatură presupune un alt mediu decât cel al unei  biblioteci  moderne, unde stai cu laptopul în faţă”, a detaliat directorul.
BCU are parte de problemele tipice bibliotecilor: bugetul. Dacă cel  total a scăzut cu 40%, bugetul de achiziţii este la jumătate faţă de anul  trecut, însă directorul instituţiei spune că acesta este „o provocare”. PROIECTE
Teatrul tânăr şi jazzul se mută în stradă, printre  cărţ  Directorul general al BCU, Mireille Rădoi are  planuri mari în ceea ce priveşte evenimentele. În acest an, la bibliotecă se va  organiza „Strada de poezie şi jazz”,  cea de-a doua ediţie a „Străzii de carte”,  dar şi un festival de teatru.
„Young Blood Drama Fest” va avea loc la  sfârşitul lunii mai şi este organizat în colaborare cu ArCub. „Dacă există o  diferenţă cu adevărat fundamentală între directorul anterior şi cel prezent al  BCU, aceasta se regăseşte la dimensiunea evenimentelor. Ambiţia mea este să facem din BCU o instituţie care să fie foarte dinamică şi legată de viaţa  tânărului student şi a cercetătorilor din ţară”, a declarat Mireille Rădoi  pentru „Evenimentul zilei”.
La sfârşitul acestei luni, la bibliotecă se  va organiza un eveniment dedicat „Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor  de autor”, care va include şi un circuit al participanţilor, pe parcursul căruia  vor oferi trecătorilor cărţi, flori şi pliante. Seria de concerte cu muzică de  cameră numită „Lunaria”, începută anul trecut, va continua şi în 2012.
„Orice bibliotecă trebuie să facă un efort teribil de adaptare a  ofertei, să ţină pasul şi să găsească formule, prin utilizarea noilor media,  prin organizarea unei mediateci şi prin plaja de evenimente pe care o gândeşte,  să reuşească să fie în pas cu ceea ce are nevoie noua generaţie”, a spus Rădoi.
Biblioteca are şi parteneriate cu instituţii de gen, însă  directorul şi-ar dori ca dialogurile dintre biblioteci să fie mai eficiente. „Eu cred că trebuie să facem eforturi mult mai substanţiale în vederea unui dialog susţinut  privind utilizarea cheltuielilor de resurse, dar şi pentru digitalizare. Marea  problemă, la ora de faţă, a unei biblioteci este cum îşi digitalizează resursele – cartea rară, periodicele vechi. Dacă ne-am coordona eforturile în toată ţara,  atunci am avea rezultate mai bune”, a conchis Rădoi.

Articol publicat pe www.evz.ro