În consecință, profilul votanților la al doilea rînd de alegeri, cînd Sistemul l-a ajutat să-l învingă la mustață pe Geoană, nu a mai fost unul anti-pesedist, ci pur și simplu a semănat cu restul electoratului. A pierdut pe o parte, a cîștigat pe partea cealaltă. Per ansambu, ca volum de voturi, tot cam aia a obținut. Joc de sumă nulă.

Același lucru este pe cale să se întîmple cu Johannis acum. Dacă în 2014 a cîștigat în fața lui Pona cu un profil clar anti-pesedist, cu cei mai colțoși și mai răi în cerul gurii votanți care îi vroiau mațele lui Ponta înșirate pe gard, acuma acești tefeliști și hipsteri și chicirăi încep să fie dezamăgiți că Marele Mut de fapt nu prea vrea să mănînce pesediști pe pîine, ba din contră, o pune tacit de o coabitare cu ei.

În consecință, tefeleii în următorul an vor începe să fie din ce în ce mai sictiriți de Johannis și vor începe să părăsească rîndurile susținătorilor acestuia, îndreptîndu-se spre noul salvator mesianic anti-PSD (Chicirău, Goțiu, ceva deosebit, de tipul ăsta).

În schimb, Johannis, prin mijloace specifice și aproape civile, va începe să atragă în malaxorul de propagandă populistă noi valuri de popor mai neutru, nu neapărat pro-PSD, dar nici anti-PSD, din cei care își doresc să fie bine să nu fie rău și “uite-l maică ce înalt și drept e, maică, parcă-i rege, maică”.

Drept urmare, structura votanților lui Johannis în 2019 va fi una eterogenă, asemănătoare la profil cu populația generală, întocmai precum Băsescu a făcut tranziția cu două cicluri electorale în urmă, între 2004 și 2009.

Și da, Johannis va cîștiga alegerile, iar PSD va desemna un candidat convenabil, unul care să piardă cu grație, ca de fapt să-și cîștige libertatea.

Să nu ziceți că nu v-am spus…