de Mirela Iovu

In 28 aprilie 2020, Comisia a adoptat un pachet normativ destinat să faciliteze împrumuturile bancare pentru a sprijini economia și a contribui la atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirusului (COVID-10) [1]. Pachetul încurajează băncile și organismele de supraveghere să aplice regulile contabile și prudențiale mai flexibile și propune modificări precise la legislatia  bancara europeana. Prin proiectul de reguleament se urmareste facilitarea acordarii de credite gospodăriilor si intreprinderilor din intreaga Uniune Europeana, scopul fiind acela de a garanta ca instituțiile de credit pot acorda in continuare credite pentru a sprijini economia si a contribui la atenuarea impactului economic semnificativ al coronavirusului.

Regulamentul (UE) nr. 575/20131 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind cerințele de capital sau CRR) stabilește împreună cu Directiva 2013/36 / UE2 (Directiva privind cerințele de capital sau CRD) cadrul de reglementare prudențial pentru instituțiile de credit care operează în Uniunea Europeana. CRR și CRD au fost adoptate după criza financiară 2008-2009 pentru a spori reziliența instituțiilor care operează în sectorul financiar al UE, bazate în mare parte pe standarde globale convenite cu partenerii internaționali ai UE, în special Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (CSBB).

CRR a fost modificată ulterior pentru a rezolva punctele slabe rămase în cadrul de reglementare prudențială și pentru a implementa unele elemente restanțe ale reformei globale a serviciilor financiare, care sunt esențiale pentru a asigura rezistența instituțiilor. Printre diversele modificări ulterioare, Regulamentul (UE) 2017/23953 a introdus în CRR dispoziții tranzitorii pentru atenuarea impactului asupra fondurilor proprii de la introducerea noului standard de contabilitate, Standardul internațional de raportare financiară – Instrumente financiare (IFRS 9). Regulamentul (UE) 2019/6304 a introdus în CRR o cerință pentru acoperirea cu pierderi minime pentru expunerile neperformante (așa-numitul backstop prudențial).

Mai mult, Regulamentul (UE) 2019/8765 (CRR II) a adăugat la CRR unele dintre elementele finale ale reformelor internaționale (cadrul Basel III finalizat), care implică, printre altele, o nouă definiție a raportului de indatorare și un efect de levier tampon (buffer), care va împiedica instituțiile de credit să crească excesiv. Acest din urmă regulament a introdus, de asemenea, în CRR, tratamente prudențiale mai favorabile ale anumitor active software, ale anumitor împrumuturi cu pensii și salarii, precum și a împrumuturilor pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și proiecte de infrastructură.

Șocul economic sever cauzat de pandemia COVID-19 și măsurile excepționale de izolare si distanțare socială au un impact de anvergură asupra economiei. Întreprinderile se confruntă cu perturbări în lanțurile de aprovizionare, închideri temporare și cerere redusă, în timp ce gospodăriile se confruntă cu șomaj și o scădere a veniturilor. Autoritățile publice de la nivelul Uniunii Europene și ale statelor membre au întreprins acțiuni decisive pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile solide să reziste la această încetinire severă, dar temporară a activității economice și a deficiențelor de lichiditate pe care le provoacă. Datorită reformelor întreprinse după criza financiară din 2008, instituțiile de credit sunt astăzi bine capitalizate și mult mai rezistente decât au fost în 2008. Acest lucru le permite să joace un rol cheie în gestionarea șocului economic care decurge din pandemia COVID-19. Cu toate acestea, incertitudinea legată de ritmul de recuperare a activității economice va avea inevitabil un impact semnificativ asupra sectorului bancar.

Ca reacție la noile circumstanțe, autoritățile competente din întreaga Uniune Europeana au oferit sprijin temporar de capital și operațional pentru a asigura condiții favorabile pentru ca instituțiile de credit să poată continua acordarea de împrumuturi pe fondul COVID-19. Prin urmare, este important ca acest capital să fie utilizat acolo unde este cel mai necesar și  cadrul prudențial să interacționeze calibrat cu diferitele măsuri care abordează pandemia COVID-19. CRR oferă o marjă largă de acțiune pentru bănci in vederea sprijinirii inițiativelor publice și private de promovare a creditării continue în contextul pandemiei COVID-19, asigurând în același timp o abordare prudentă[2].

Pe lângă utilizarea deplină a flexibilității permise în cadrul existent, sunt necesare unele modificări limitate la anumite aspecte ale CRR pentru a maximiza capacitatea instituțiilor de credit de a acorda credite și de a absorbi pierderile legate de pandemia COVID-19,  asigurându-le reziliența continuă în timp. Mai mult, la nivel internațional, BCBS a convenit o întârziere de un an a termenului limită pentru punerea în aplicare a elementelor finale ale cadrului Basel III, din care unele elemente au fost deja încorporate în CRR, precum și o mai mare flexibilitate în evaluarea impactul IFRS 9 asupra capitalului. Aceste modificări trebuie să fie reflectate în reglementarile  bancare existente.

În primul rând, este necesar să se ajusteze dispozițiile tranzitorii care să permită instituțiilor de credit să atenueze impactul provizioanelor prevăzute de IFRS 9 pe baza propriilor pierderi de credit, expected credit loss (ECL). Această ajustare ar permite instituțiilor de credit să diminueze impactul oricărei creșteri potențiale a provizioanelor pentru pierderi din credit (ECL) cauzată de deteriorarea calității creditelor la expunerile instituțiilor de credit din cauza consecințelor economice ale pandemiei COVID-19.

În al doilea rând, pentru a ține cont de impactul garanțiilor asociate, regulile privind acoperirea cu pierderi minime pentru expunerile neperformante, non performing exposure (NPE) trebuie ajustate pentru a extinde temporar tratamentul care se aplică în prezent la NPE garantate sau asigurate prin instrumente financiare de garantare pentru expunerile neperformante (NPE), care ar apărea ca urmare a pandemiei COVID-19 și care sunt acoperite de diferitele scheme de garantare instituite de statele membre.

În al treilea rând, trebuie modificat mecanismul de compensare asociat cu dreptul autorității competente de a permite instituțiilor de credit să excludă temporar expunerile sub formă de rezerve la băncile centrale din calculul indicatorului de îndatorare. Aceast ă abordare ar asigura că lichiditatea furnizată de băncile centrale, într-un context de criză, ar fi canalizate efectiv de către instituțiile de credit către economie.

În al patrulea rând, este necesară amânarea, în conformitate cu decizia BCBS, a datei aplicării noii cerințe de adecvare a capitalului (buffer) ceea ce le-ar imbunătăți considerabil capacitatea operațională a instituțiilor de credit și le-ar permite să se concentreze asupra provocărilor imediate asociate pandemiei COVID-19.

Aceste amendamente propuse legislatiei europene aplicabile institutiilor de credit, nu vor modifica fundamental cadrul de reglementare prudențial insa fac parte din răspunsul Comisiei pentru a aborda situația de urgență declanșată de pandemia COVID-19. Aceste ajustări ale cadrului prudențial ar facilita eforturile colective care vizează atenuarea impactului pandemiei și astfel se va îndrepta spre o recuperare rapidă a economiei si a gospodariilor.

Asadar, pachetul normativ care face parte dintr-o serie de măsuri luate de Comisia Europeană pentru atenuarea impactului economic al pandemiei Coronavirus pe teritoriul Uniunii Europene,  este destinat să încurajeze băncile să utilizeze pe deplin masurile de flexibilitate încorporate în cadrul prudențial și contabil al UE, astfel încât băncile să poată sprijini pe deplin cetățenii și companiile pe parcursul acestei pandemii, oferind finanțare.

De asemenea, pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să depășească perturbările cauzate de pandemia Coronavirus, statele membre au introdus măsuri temporare care permit, în general, împrumutaților individuali și corporativi să amâne rambursarea împrumuturilor pentru o perioadă limitată de timp (de exemplu, trei sau șase luni). Această opțiune este disponibilă atat pentru creditele acordate consumatorilor cat și intreprinderilor, inclusiv credite ipotecare. Aceste moratorii (adică suspendarea rambursării ratelor si a comisioanelor) pot reprezenta un instrument eficient pentru a rezolva dificultățile de lichiditate pe termen scurt, cauzate de limitarea activitatii sau chiar de suspendarea activitatii multor întreprinderi, cu consecinta trimiterii in somaj a persoanelor fizice, din cauza pandemiei de Coronavirus.

Schemele de moratoriu public și privat introduse ca răspuns la pandemia Coronavirus, au un caracter preponderent preventiv și general. Atâta timp cât aceste scheme îndeplinesc o serie de condiții, ele nu sunt considerate măsuri de restructurare și, prin urmare, nu afectează clasificarea creditelor în cauză. Condițiile aplicabile sunt specificate în liniile directoare ale Autoritatii Bancare Europene (ABE) din 2 aprilie 2020[3] privind moratoriiile de plată, care sunt, de asemenea, menite să garanteze că moratoriile publice și privată sunt tratate în mod similar, în măsura în care au același scop și caracteristici similare.

Împrumuturile neperformante (NPL) sunt o „moștenire” a ultimei crize financiare din Europa. Deși volumul de credite neperformante rămân ridicat în unele state membre, trebuie subliniat faptul că s-au înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, băncile consolidându-și bilanțurile, reducând nivelul creditelor neperformante și îmbunătățind eficiența operațională. Calitatea activelor s-a îmbunătățit, iar rata creditelor neperformante a scăzut substanțial, inclusiv in România.

Se clarifică astfel tratamentul unor asemenea moratorii pentru a asigura condiții de concurență echitabile în toată UE, astfel încât gospodăriile, întreprinderile și băncile să beneficieze de o aplicare armonizată a reglementarilor prudențiale. Expunerile băncilor fata de persoanele fizice si juridice care beneficiază de moratorii, nu ar trebui considerate în mod automat că „au suferit o creștere semnificativă a riscului de credit”, ci normele prudențiale privind clasificarea NPL-urilor ar trebui sa sustină utilizarea pe scară largă a acestor măsuri, expunerile urmand sa fie clasificate pe toata perioada suspendarii rambursarii, ca fiind performante, nefiind necesare ajustari prudențiale pentru deprecierea activelor (provizioane)[4].

În contextul situației generate de epidemia COVID-19, Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de epidemia cu noul coronavirus asupra populației și companiilor românești[5], astfel:

• măsuri de politică monetară: (1) reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,5% la 2% și (2) îngustarea coridorului format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,5%, iar rata dobânzii Lombard se reduce la 2,5% de la 3,5%. Efectul așteptat va fi acela de a scădea dobânzile la credite atât pentru populație, cât și pentru companii; (3) furnizarea de lichiditate băncilor și (4) cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară pentru finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.
• măsuri privind flexibilizarea cadrului de reglementare pentru ca instituțiile de credit și IFN-urile să poată ajuta persoanele și companiile cu credite: împrumutătorii vor putea să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice și juridice afectate de epidemia COVID‑19, fără aplicarea condițiilor ce vizează gradul de îndatorare, limitarea creditului în funcție de valoarea garanției și durata maximă a creditului de consum.
• măsuri privind rezoluția bancară: amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară pentru anul 2020; amânarea termenelor de raportare a unor informații aferente planificării rezoluției.
• măsuri operaționale: asigurarea unei bune funcționări a sistemelor de plăți și de decontare în monedă națională, în vederea desfășurării, în condiții normale, a tranzacțiilor comerciale și financiare; BNR va asigura bancilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operațiunile, inclusiv cele de lichidități pentru bancomate.

Acestor masuri se adauga cele doua ordonante de urgenta ale Guvernului, deja in vigoare:

• Ordonanța de urgență nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, considerată ca fiind o acțiune decisivă cu un impact ridicat pentru asigurarea lichidității IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele COVID-19 și sunt imperios necesare măsuri care să protejeze afacerile și sistemul economic, care să încurajeze solidaritatea mediului de afaceri, loialitatea contractuală și disponibilitatea de adaptare a raporturilor de afaceri la provocările ridicate de această criză sanitară fără precedent în istoria modernă, fiind vitală continuarea serviciilor de interes public, în condiții de siguranță pentru cetățeni;
• Ordonanța de urgență nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori în scopul prevenirii răspândirii virusului și pentru limitarea efectelor negative ale acestuia trebuie luate o serie de măsuri care vor viza sectorul sănătății publice, educației, protecției sociale, precum și măsuri de limitare a efectelor negative determinate de limitarea sau întreruperea activităților socioeconomice.

[1] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_20_757

[2] Flexibilitatea încorporată în CRR este descrisă în Comunicarea interpretativă a Comisiei din 28 aprilie 20206 privind aplicarea cadrelor contabile și prudențiale pentru a facilita împrumuturile bancare în Uniune pe fondul COVID-19.

[3] https://eba.europa.eu/eba-publishes-guidelines-treatment-public-and-private-moratoria-light-covid-19-measures

[4] In acest sens, Comunicarea Comisiei din 28 aprilie 20202 clarifică modul în care normele prudențiale privind clasificarea NPL-urilor pot adapta aceste măsuri în conformitate cu declarațiile și îndrumările autorității bancare europene și ale Băncii Centrale Europene.

[5] https://www.bnr.ro/Masurile-BNR-in-contextul-situa%C8%9Biei-generate-de-epidemia-COVID-19-21312-Mobile.aspx