Impunerea unilaterală a unor tarife vamale țărilor vecine, dar cu bătaie mai lungă și altor țări, de către Administrația Trump, este lovitura de grație dată arhitecturii instituționale multilaterale postbelice.

Am făcut un stagiu de practică, în tinerețe, la sediul GATT de la Geneva, într-o perioadă de dezarmare tarifară activă,cind URSS/Rusia și China nu erau membre. GATT – Acordul General pentru Tarife și Comerț – a fost un Tratat semnat în 1947, între țările occidentale, parte din sistemul “Washington Consensus”, alături de Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Organisme economice prin excelență, au fost pilonii refacerii economiilor naționale, a stabilității, predictibilității si creșterii economiei mondiale. Romania a devenit membră la GATT, ca și la FMI și BIRD, în 1971, într-un moment de aparenta deschidere. GATT a devenit Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 1995, într-o lume unipolară.

La 80 ani de la al 2lea Război Mondial, tot America, care a construit sistemul internațional de pace și stabilitate, a pornit o cruciadă de distrugere a acestei arhitecturi. După ce a părăsit OMS, ignoră total OMC în modificarea tarifelor, în baza unei legi proprii de “ situație de urgenta. Tratatul semnat în 1947 presupune notificarea și negocierea în cadrul OMC, invocat de China, devenită între timp semnatara a Acordului. Dar Trump nu negociază, impune. Ne întoarcem înaintea Primului Război Mondial, la refacerea centrelor de putere și aranjamente între cei mari.

Multilateralismul, botezat mai nou globalism, se diluează, pina la dispariție? Nu se știe cine pierde sau cine cistiga. Lumea nu mai este aceeași pentru toți.