Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realității, dar are nevoie de un consens politic puternic și de evaluarea consecințelor, în special a celor legate de alinierea prețurilor, susține guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

„Sprijinim orice obiectiv pe care factorul politic, într-o manieră consensualizată îl va stabili și ne vom spune părerea dacă este realist sau nu. Despre 2018 — 2019 eu nu cred că este în afară de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem niște termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla așa: la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta și gata, ați intrat în zona euro. Trebuie să știe oamenii despre ce este vorba”, a declarat, marți, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe de presă.

Acesta a precizat că stabilirea obiectivului de adoptare a euro este o chestiune politică, și nu depinde de BNR sau nu numai de BNR.

„Nu am nimic împotriva țintelor ambițioase, dimpotrivă, dacă ele sunt de natură să mobilizeze nu să descurajeze o țară, un popor, sunt binevenite, dar exact din acest motiv, pentru că întărirea factorilor economici, financiari dar și sociali politici este o treabă mai complicată, stabilirea obiectivului este, în esență, o țintă politică”, a mai spus Isărescu.

În opinia sa, pentru a adopta euro, România are nevoie, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, și de apropierea nivelului de dezvoltare de cel din țările membre ale zonei euro.

„Convergența reală se măsoară foarte complicat, nu este doar PIB pe locuitor ci și repartizarea dezvoltării pe teritoriul țării. Nu poți intra în zona euro doar cu Bucureștiul, ci trebuie să intri cu toată țara și trebuie să evaluezi și consecințele. În clipa în care am intrat în zona euro se cam egalizează prețurile. Un bucureștean suportă mai bine o creștere a prețului la pâine, nici nu mănâncă prea multă pâine, dar la 100 de kilometri de București se cam mănâncă pâine”, a mai spus guvernatorul BNR.