Summit-ul UE  din 22-23 noiembrie este deja intens pregatit de presedintia cipriota prin negocieri intense cu toate statele membre. In acest sens a creat o “caseta de negociere”, un document de 48 de pagini preluat in mare parte de la presedintia daneza, ce a fost discutat de catre ministrii afacerilor europene, luni, 24 septembrie.

Noutatea casetei cipriote o reprezinta faptul ca a inclus o serie de optiuni politice, care au implicatii asupra imaginii de ansamblu – referindu-se in special la problematica diminuarii bugetului, de fapt a contributiilor nationale, prin diminuarea cheltuielilor. Al doilea aspect de noutate il reprezinta abordarea diferita a dezbaterilor – s-a discutat modul in care bugetul va fi cheltuit si nu cifrele.

O decizie inteleapta din partea noii presedintii europene, in caz contrar negocierile s-ar fi blocat in polemica „cine da mai mult?” si „cum sa gasim solutii sa aplicam rabat –urile?” (celebrele reduceri patentate de Margaret Thacher obtinute la Summit-ul de la Fontainebleau – 1984).

In acest moment Germania, Olanda, Suedia si Marea Britanie beneficiaza de astfel de reduceri.

Pe langa dezbaterea comuna, presedintia cipriota a purtat negocieri cu celelalte 26 state membre UE, plus Croatia, centralizand in acest mod listele cu cerintele nationale pentru Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020.

O alta lupta se da intre cele doua politici europene controversate din punct de vedere al alocarii bugetare : pe de o parte Politica Agricola Comuna sustinuta de Franta, Spania si Irlanda si pe de alta parte Politica de Eoeziune  dorita de Belgia Luxembourg, Spania, Irlanda si statele din Europa Centrala si de Est.

Franta pare sa fi gasit o solutie pentru contributia sa la bugetul european – taxa pentru tranzactiile financiare. Solutia pentru ca aceasta taxa sa prinda contur este mecanismul de cooperare consolidata, prin care propunerea trebuie sustinuta de minim 9 state. Marea Britanie nu va fi de acord cu o noua taxa, iar sansele de extindere la nivelul intregii Uniunii este foarte mica.

O alta propunere controversata este bugetul special pentru zona euro, fiind promovata de Franta si Germania. In acest moment este la stadiul de idee cu o sustinere solida.

Scopul este crearea unui instrument de interventie financiara si macroeconómica impotriva “socurilor asimetrice” din zona euro.

Ideea este sustinuta si de Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, asumata si publicata in documentul “Document pentru Completarea Uniunii Economice si Monetare”.  

Toate aceste noi propuneri si idei, venite pe ultima suta de metri, nu fac decat sa complice negocierile si sa impuna discutii pe un termen cat mai lung.

Noul Buget european ar trebui sa fie gandit in termenii enuntati in aceasta primavara de liderii europeni – suficient si eficient pentru a impulsiona cresterea economica, crearea locurilor  de munca, reducerea somajului si indepartarea prapastiei create in societati de catre recesiune si austeritate.

Va sti oare UE sa faca din acest puternic instrument unul care sa conteze cu adevarat?

Articol publicat pe http://blog.adrianmariusdobre.eu/negocierile-pentru-bugetul-ue-pe-ultima-suta-de-metri/