„Justiţia în vremea pandemiei” ar putea fi titlul unei cărţi. Doamna Nicoleta Munteanu a avut amabilitatea să ne schiţeze „un capitol”, care des­crie activitatea dintr-o perioadă mult mai complicată decât se anticipa.

Reporter: Anul acesta se împlineşte un sfert de secol de activitate modernă în domeniul avocaturii. Ce înseamnă mai exact activitate modernă a unui avocat?

Nicoleta Munteanu: Dacă ne raportăm, pe de o parte, la evoluţia domeniilor economice, care au diversificat litigiile şi natura acestora, iar pe de altă parte, la viteza de inovare a tehnologiilor, care au condus la transformarea modelelor de business existente, forţând organizaţiile atât din mediul public, cât şi cele din mediul privat să se adapteze noilor tehnologii, aş spune că activitatea modernă a unui avocat înseamnă adaptabilitate, creativitate şi inovare a practicii judiciare.

Reporter: Ce a adus bun aceşti 25 de ani şi cu ce provocări vă confruntaţi după 25 de ani de activitate modernă?

Nicoleta Munteanu: Este deja o realitate faptul că ne aflăm în plin proces de trecere spre o nouă formă de civilizaţie. Alvin Toffler o numeşte „societatea informaţională” care are la bază software-ul, hardware-ul şi roboţii. Aceste tehnologii schimbă nu numai felul în care este organizată activitatea economică şi piaţa muncii, dar şi practicile judiciare, determinate de omniprezenţa tehnologiei în viaţa de zi cu zi. Înţelegerea şi aplicarea eficientă a acestor tehnologii informatice reprezintă marea noastră provocare. Din anul 2002, de când profesez şi până în prezent, piaţa avocaturii s-a dezvoltat considerabil, cauzele clienţilor fiind din ce în ce mai diverse şi complexe. Cadrul juridic creat prin introducerea noilor coduri, reforma în domeniul jus­tiţiei, acţiunile unor instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul jus­tiţiei au avut ca efect creşterea calităţii actului de justiţie. Informatizarea instanţelor de judecată (accesarea platformei portal.just.ro în vederea vizualizării dosarului informatic) este un prim pas către noua societate şi către digitalizarea justiţiei. Astăzi, doar la un click dis­tanţă poţi avea acces la toate documentele unui dosar de oriunde, de acasă, de la birou, de pe orice calculator sau smartphone, doar pe baza unui cod unic. În viitorul apropiat sunt sigură că toţi participanţii la proces, inclusiv judecătorul vor discuta în faţa unor lapto­puri sau tablete pentru că „dosarele” vor fi stocate pe suporţi optici, cu transfer de date şi acces printr-un singur click. În cadrul caselor de avocatură, de mai mulţi ani au fost create software-uri specializate care acoperă întreaga gamă de activităţi specifice profesiei de avocat. Iată cum tehnologia ne oferă mai mult timp şi o mai bună organizare, întrucât integrează şi interconectează datele, procesele de lucru şi relaţiile atât cu membrii echipei, cât şi cu instanţele de judecată şi clienţii.

Reporter: Cum trec casele de avocatură prin perioada de criză produsă de pandemie şi cum este afectată activitatea lor de această criză?

Nicoleta Munteanu: Adaptabilitatea este o trăsătură esenţială a avocaturii. Avocaţii sunt antrenaţi să facă faţă schimbărilor normelor legale, cu alte cuvinte să fie în permanenţă la curent cu toate noutăţile din domeniul juridic în care activează. Ca răspuns în faţa crizei, nu numai casele de avocatură, cât şi clienţii (companii sau persoane fizice) au ales calea unei adaptări rapide. Am devenit cu toţii dependenţi de serviciile digitale mai mult ca niciodată, deoarece, fără ele, dis­tanţarea fizică ar fi fost mult mai greu de realizat. Ca urmare a distanţării sociale impusă de coronavirus, în această perioadă am asis­tat la o adevăzată explozie în ceea ce priveşte creativitatea şi inovaţia platformelor de streaming şi co-working care răspund nevoii de a comunica live, de a fi cât mai aproape de interlocutor. Clienţii sunt din ce în ce mai sofisticaţi, pretenţioşi şi schimbători, iar volumul de muncă este din ce în ce mai mare pe cerinţele punctuale. Atât casele de avocatură, cât şi clienţii caută noi modalităţi de a stabili întâlniri, de a primi şi oferi consulanţă de calitate online, care să genereze valoare adăugată serviciilor.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile luate de Guvern anul acesta pentru susţinerea mediului de afaceri?

Nicoleta Munteanu: Sunt convinsă că toate instrumentele disponibile au fost folosite pentru a atenua consecinţele pandemiei care au afectat atât sănătatea publică, cât şi economia. Din perspectiva forţei de muncă, Guvernul a adoptat o serie de măsuri menite să ajute atât angajaţii, prin acordarea şomajului tehnic astfel încât veniturile să nu le fie grav afectate, menţinându-se în acest fel locurile de muncă, cât şi angajatorii, prin acordarea unui ajutor pentru susţinerea plăţii salariilor. Pentru readaptarea la piaţa muncii, a fost gândit programul de calificare şi recalificare care va fi sprijinit parţial din fonduri europene şi de la buget. În perioada de lockdown au fost plafonate preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică (energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanţi, etc.) în limita preţului mediu din ultimele luni înaintea declarării stării de urgenţă. De asemenea, ratele la creditele bancare au fost suspendate la cerere, termenele de plată a datoriilor fiscale au fost prelungite, rambursarea concediilor medicale plătite de către agenţii economici. Cu toate acestea, mediul de afaceri are nevoie de echilibru din partea angajaţilor, politici flexibile, coerente şi inteligente post pandemie din partea statului astfel încât, forţa de muncă să fie capabilă să aducă României dezvoltare durabilă s¸i prosperitate pe termen lung.

Reporter: Ce credeţi că ar fi trebuit să facă autorităţile în acestă perioadă?

Nicoleta Munteanu: Motoarele economiei româneşti au nevoie de investiţii masive pentru a putea rămâne competitive. Lipsa de transparenţă şi incapacitatea de a previziona o strategie pe termen lung reduce mult din apetitul investitorilor. În acest context, stimularea investiţiilor străine şi a celor autohtone, în special în sectoarele cu potenţial ridicat este vitală pentru o economie performantă. Mediul de afaceri are nevoie de investiţii susţinute, de un cadrul juridic şi fiscal stabil şi sustenabil pe termen lung, care să confere nu numai încredere investitorilor de a aduce business-uri importante în România, dar şi pentru asigurarea unei mai mari predictibilităţi. Reforma administraţiei publice şi eficientizarea instituţională, dezvoltarea infrastructurii (învăţământ, sănătate, transport, energie, telecomunicaţii), atragerea de investiţii, susţinerea unei creşteri economice bazată pe producţie, investiţii masive în digitalizare pentru creşterea competitivităţii economiei româ­neşti, debirocratizarea şi înlăturarea formalismelor excesive în relaţia cu autorităţile publice, îmbunătăţirea accesului la finaţare mai ales pentru IMM-uri şi micro-întreprinderi, consider că ar trebui să fie principalele subiecte de pe agenda de lucru a guvernului.

Reporter: Ce strategie a abordat casa de avocatură pe care o reprezentaţi pentru a depăşi mai uşor criza sanitară/economică?

Nicoleta Munteanu: Pentru noi, provocarea momentului o reprezintă inovarea permanentă a modelului de business, a strategiei. Fie că vorbim despre modul cum este definită performanţa, cum se alocă resursele sau cum arată cultura organizaţiei, procesele de management sunt primele care trebuie inovate pentru a genera schimbarea dorită. Inovaţia în management este de natură să schimbe modul de lucru al managerilor, scopul fiind acela de a mări performanţele companiei. Din păcate adevăratul impediment în calea inovaţiei este povara vechilor mentalităţi. Aria mea de practică este spectaculoasă şi în acelaşi timp necesară pentru activitatea economică în ansamblul ei. Insolvenţa este necesară pentru eficienţa, dinamica şi finalitatea mecanismelor economice. Înţelegerea insolvenţei ca un „rău necesar”, ca un dezechilibru care trebuie să pregătească un nou echilibru, ca un „punct critic” menit, nu numai să tragă un serios semnal de alarmă, cât şi să se constituie într-un „nou început”, reprezintă cea mai plastică radiografie a insolvenţei. Insolvenţa va rămâne în continuare „răul necesar”, existent în orice circuit economic. Apariţia ei declanşează măsuri preventive şi reactive de răspuns la criză şi situaţii de risc. Modelul de business promovat de noi este unul bazat pe o abordare creativă şi inova­toare, încercând să schimbăm mentalitatea de business a managementului companiilor aflate în insolvenţă. Pentru noi este important ca la nivelul companiilor aflate în procedură, de la cel mai mic până la cel mai mare nivel de management, să existe o rezonanţă cu managementul promovat de noi.

Reporter: Ce modificari aţi observat în piaţa pe care activaţi (sunt segmente unde a scăzut cererea serviciilor sau, dimpotrivă, segmente unde numărul solicitarilor au crescut)?

Nicoleta Munteanu: În 2019, potrivit raportului Băncii Mondiale – Doing Business 2020 Raport – România s-a clasat pe locul 55 în clasamentul privind uşurinţa de a derula afaceri, cu trei locuri sub poziţia de anul anterior şi cu zece sub clasamentul de acum doi ani. Criza, cu multiplele faţete – sanitară, economică, socială – a influenţat comportamentul oamenilor de afaceri care, în această perioadă este unul prudent, ponderat, care se concentrează pe finalizarea proiectelor aflate într-o fază avansată de dezvoltare, pe reducerea costurilor, dar şi pe reorganizarea unor afaceri care nu s-au dovedit profitabile. Din această perspectivă, observ o creştere de intrare în insolvenţă a multor companii care au fost afectate de criză şi care activează în diferite industrii şi sectoare din economie precum turismul, horeca, indus­tria prelucrătoare, industria înfrumuseţării, industria trans­porturilor, dar şi industria creativă şi sectorul cultural.

Reporter: Cu ce provocări vă confruntaţi tot mai mult în ultima perioadă?

Nicoleta Munteanu: Pandemia ne-a forţat să ne schimbăm comportamentele. Modelele tradiţionale de interacţiune cu care ne-am obişnuit în viaţa publică şi privată au devenit aproape imposibile. În aceste condiţii am fost nevoiţi să ne adaptăm, să reinventăm dialogul, modul în care găsim soluţii şi interacţionăm, evident, ajutaţi de tehnologie. În acest context, clienţii noştri au conştientizat importanţa avocatului ca partener de afaceri, care este în permanenţă alături de ei, îi cunoaşte întreaga activitate şi îl consiliază de fiecare dată când trebuie luată o decizie. În altă ordine idei, neajunsurile sistemului nostru judiciar, legislaţia în continuă schimbare care generează incertitudine juridică, practica neunitară a instanţelor de judecată, fenomen des întâlnit în modul de aplicare şi interpretare al legii, ritmul alert în care se desfăşoară această profesie, precum şi dorinţa de a nu face rabat de la calitatea serviciului oferit, consider că sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă profesia.

Reporter: Având în vedere contextul actual, credeţi că s-ar putea trece la procese online? Cu judecător, procuror, avocaţi…

Nicoleta Munteanu: Ne îndreptăm inevitabil spre o lume preponderent digitală. În acest context, sistemul judicar trebuie să se digitalizeze la rândul său, ceea ce înseamnă crearea de platforme dedicate care să permită desfăşurarea şedinţelor de judecată prin videoconferinţă, atât în cauzele penale, cât şi în cele non-penale. Primele şedinţe de judecată online au avut loc la finalul lunii martie când, şedinţele completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi ale completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au des­făşurat în condiţii de videoconferinţă, din locuri aflate în ambele sedii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Desfăşurarea şedinţelor de judecată în sistem de videoconferinţă a fost implementată şi la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureşti. În materie penală, cei aflaţi în arest preventiv atât la Poliţie, cât şi în Penitenciar au fost audiaţi prin sistemul de videoconferinţă, existent în toate instanţele.

În plină pandemie, chiar la începutul lunii aprilie a avut loc pe platforma Zoom primul proces de judecată simulat în mediul online din România. Proiectul a fost pus în practică de Digital Law şi s-a numit numit Covid-19. Experimentul a avut un real success şi reprezintă prima sedinţă de judecată în mediul online. În vederea derulării procesului judiciar prin videoconferinţă, atât judecătorul cât şi grefierul cauzei s-au conectat prin intermediul unor tablete, iar avocaţii prin intermediul propriilor terminale, din locaţii diferite precum Braşov, Bucureşti, Brăila, Cluj-Napoca, Ilfov, Dolj şi Timiş. Acest experiment reuşit ne-a demostrat faptul că desfăşurarea unei şedinţei de judecată prin videoconferinţă este posibilă atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere legislativ, iar justiţia telematică, care presupune desfăşurarea procedurilor judiciare în sistem online, de la distanţă prin conectarea la platforme specifice, poate reprezenta o alternativă la justiţia clasică, fără pretenţia de a o înlocui. Astfel, implementarea şi folosirea instrumentelor digitale în sistemul judiciar, precum şi realizarea actului de justiţie în sistem online, vine cu o serie de avantaje pentru toţi participanţii la actul de justiţie: accesul rapid la conţinutul dosarului electronic, încărcarea automată a încheierilor de şedinţă şi a înscrisurilor transmise de participanţi prin intermediul aplicaţiei, diminuarea costurilor cu factorul uman, precum şi o creştere a transparenţei care duce la un comportament mai res­ponsabil din partea tuturor participanţilor.

Reporter: Există amânări de speţe mai mult decât într-un an obişnuit?

Nicoleta Munteanu: Să nu neglijăm faptul că sistemul judiciar din România este sufocat de dosare, iar la instanţele aglomerate numărul judecătorilor şi al personalului din sistem este limitat. Pe fondul supraîncărcării unor magistraţi atât din cauza numărului mare de cauze, cât şi datorită gradului de complexitate al unor dosare, termenele sunt mult mai lungi. În cazul insolvenţelor, protestele din justiţie de la începutul anului precum şi amânările din perioada stării de urgenţă au generat termene de soluţionare mult mai lungi decât într-un an obişnuit. Instanţele au apreciat că dosarele de insolvenţă nu sunt cauze urgente pentru a fi soluţionate în perioada stării de ugenţă, motiv pentru care amânările din acea perioadă s-au suprapus cu numărul mare de cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă ceea ce înseamnă că soluţionarea acestor cauze va fi mai dificilă decât până acum.

Reporter: Vă mulţumim!

www.bursa.ro