”Primăriile din Romania nu sunt transparente în relaţia cu cetăţeanul, nu respectă legea şi mai grav, nici hotărârile judecatoreşti”, a declarat joi Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, în cadrul dezbaterii organizată deAlianţa pentru o Românie Curată cu ocazia lansării Topului Transparenţei ARC şi prezentarea studiului „Buna Guvernare în Norvegia văzută de la firul ierbii”.

“O să spun câteva lucruri despre cum văd eu autorităţile publice în special cele locale din România, relaţia cetăţenilor cu ele şi ce pot să facă cetăţenii şi ONG-urile. O să incep cu legislaţia. Legislaţia românească este teoretic foarte bună, dar în practică lipsesc sancţiunile. Deci vreau să spun că există un sistem, o arhitectură a sistemului foarte bună pe care o putem compara cu orice ţara occidentală. Problema este că lipsesc sancţiunile. Autoritatea nu răspunde solicitărilor făcute de cetăţeni. Ce faci mai departe? Dai în judecată, pierzi jumătate de an până îti răspunde, dar nimeni nu plăteşte pentru asta şi data viitoare când vei cere informaţii nu-ţi va răspunde din nou. Apoi, autoritătile publice în marea lor parte nu apară interesul public. Vă dau exemplu clădirea care urmează să fie amplasată vis-a-vis de ASE, un bloc de 40 metri înalţime, într-o zonă de case. Toţi oamenii din cartier au semnat împotriva edificării acestuia, inclusiv Biserica, dar Primăria i-a dat drumul. Autorităţile nu sunt transparente. Există o lege care spune că accesul la sedinţele Consiliului General este deschis, însă Consiliul General nu lasă cetăţenii la sedinţe, îi pune să se uite la televizor şi în felul acesta nu este nicio interacţiune cu ei. Sunt primării care nu au site, nu răspund la solicitări. Mai grav este că primăriile nu respectă legea, şi mai grav este că nu respectă nici deciziile judecătoreşti. Avem exemplul primarului Sectorului 6, care a dat 6 autorizaţii succesive de construire, instanţa suspendă una, el o dă pe a doua, instanţa suspendă pe a doua, el o dă pe a treia ş.a.m.d. Lucrurile astea sunt prinse în Raportul MCV, dar din păcate pentru mine în afară că Romania să nu intre în spaţiu Schengen, nu văd din partea Uniunii Europene o presiune mai mare decât atât, pe ce se întamplâ în România”, a declarat Nicuşor Dan.

Acesta spune că nici prefectura nu îşi face datoria şi nu verifică dacă legea este respectată la nivel local. “Mergând mai departe cu structura instutiţională exista nişte mecanisme de control, există prefecturi a căror sarcină este să verifice respectarea legii la nivel local. Aceste instituţii nu funcţionează. Există de asemenea pe diverse sectoare, cum ar fi construcţiile, instituţii de control, Inspectorate de stat în construcţii, Agenţii de mediu, şamd. Aceste instituţii nu funcţionează. Vă dau un singur exemplu. În condiţiile în care există o rată uriaşă de mare a costrucţiilor ilegale în România şi a autorizaţiilor ilegale, cam 50 % în Bucureşti, toţi prefecţii din toate judeţele din România au mai puţine procese pe construcţii şi urbanism decât are Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, organizaţie cu buget zero”, a mai spus Nicuşor  Dan.

Preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul este de părere că nici Parchetul nu funcţionează, iar DNA nu poate face singur toată treaba. “Parchetul nu sancţionează. Toată speranţa este îndreptată către DNA, însă vă aduc aminte că DNA-ul este o structură cu competenţe limitate, şi cu un personal cu 80 de oameni. Nu pot 80 de oameni să rezolve toate problemele autorităţii publice din România, în mod evident. Şi mai avem un ultim nivel, nivelul instanţelor de judecată, aici lucrurile stau ceva mai bine, în sensul că din experienţa celor 200 de procese pe care le-am avut pot să spun că jumătate din judecători sunt chiar ok, însa nu e normal ca orice problemă de la o cerere de informaţii publice până la o autorizaţie, până la un conflict dintre vecini să se termine în instanţă. Nu cunosc cifre exacte, dar sunt convins că gradul de ocupare al instanţelor din România este de zeci sau poate chiar sute de ori mai mare decât gradul de ocupare al instanţelor din statele din occident şi în felul acesta, evident că dacă un judecător are să judece 50 de cauze în două săptămâni, nu va putea să dea o soluţie la fel de bună precum un judecător care judecă două cauze într-o lună. Şi din motivul ăsta se ajunge la situaţia în care decizia judecătorească vine de foarte multe ori prea târziu. Nu mai spun de faptul că nu există la fel situaţia în care instanţa de judecată trebuie să dea măsuri urgente, în domeniul pe care eu îl urmăresc, în 90 % din cazuri această decizie urgentă vine prea târziu, dacă e luată”, a mai spus Nicuşor Dan.

Sursa: http://www.romaniacurata.ro