Oleg Serebrian, Ambasadorul Republicii Moldova la Paris, a dat recent un interviu publicaţiei Moldova.ORG.

Câți cetățeni moldoveni au reședință la moment în Franța?
Daca o să vă spun că-s mai puțini de o sută, n-o să mă credeți, dar asta e cifra pe care v-o putem pune la dispoziție: la evidența serviciului consular al misiunii, la ora actuală, sunt în jur de șaptezeci de persoane. Bineînțeles, lucrurile stau cu totul altfel în realitate, dar nu ne putem referi la cifre concrete – putem vorbi doar în termeni aproximativi. Estimarile noastre, ca și cele ale colegilor francezi, variază între 25 și 40 de mii persoane. În general e dificil, chiar imposibil, să facem un calcul precis. Vă dați seama, cum frontierele în interiorul UE sunt deschise, e greu să urmărești traseele migrațiilor până la detalii. Mulți dintre cei care se pornesc în Spania sau Italia ajung în Franța sau Portugalia și viceversa. În plus, cum majoritatea ajung ilegal, mai exact pot ajunge legal, dar rămân ilegal, nici nu se grăbesc să ne anunțe, nici pe noi și nici pe autoritățile franceze că au venit. De altminteri, nici contabilizarea celor stabiliți legal nu-i un lucru ușor, or mulți vin cu pașapoartele altor țări, mai cu seamă românești și rusești, alții obțin (în urma căsătoriilor, de cele mai dese ori) cetățenia franceză și nu mai fac trimitere la cetățenia moldovenească.

Ce probleme întâmpină mai des conaționalii noștri din Franța?
Depinde de categorie. Studenții au un gen de probleme, cei fără acte, care constituie, din păcate, o bună parte a moldovenilor din Franța, se confruntă cu problemele specifice statutului lor. Spre regret, problemele lor devin și problemele țării, întrucât Parisul oficial invocă frecvent în discuțiile privind liberalizarea regimului de vize «dosarul clandestinilor», asta chiar dacă numărul concetățenilor noștri aici e nesimnificativ în comparație cu cei veniți din țările Africii și Orientului Apropiat și Mijlociu.

Mulți tineri care și-au făcut studiile în Franța au ales să rămână acolo. Cum pot fi ei utili Republicii Moldova, de acolo, de la mii de kilometri?
Unii pot fi utili cu adevărat, și chiar sunt (prin poziția lor civică, prin semnalele pe care le dau acasă, prin relațiile pe care le fac aici și le folosesc nu doar spre binele propriu, dar și spre cel al țării), alții mai puțin. Nu putem generaliza și nici idealiza emigrantul moldovean, or mulți dintre tinerii, foarte buni, de altminteri, care au dorit și mai doresc să plece cu orice preț din Republica Moldova în vest sunt mânați de o sete acută de autoafirmare și nu-s neapărat bântuiți de sentimente de fidelitate patriotică. M-am convins de acest lucru și în cadrul unor întrevederi cu studenții moldoveni de la diverse centre universitare din Franța. Nu zic că dorința de a te afirma ar fi un lucru rău – dimpotrivă, dar lucrurile trebuie nuanțate.

Există careva proiecte culturale moldo-franceze la moment?
Bineînțeles, și asta chiar dacă lipsesc orice alocații bugetare în acest sens și nici nu avem un serviciu cultural propriu-zis în cadrul misiunii. Ne descurcăm cu forțe proprii, cu mijloace modeste. În primăvara acestui an, sub patronatul Ambasadorului Republicii Moldova, la Muzeul Național din Sens a avut loc o mare expoziție personală a cunoscutului pictor neoexpresionist franco-israelian Zwi Milshtein, născut în 1934 la Chișinău și stabilit din 1948 cu familia în Israel, apoi în Franta. Sper să reușim în viitorul apropiat organizarea acestei expoziții și-n Republica Moldova, mai cu seamă ca dl Milshtein ar dori să doneze un mare numar al lucrărilor sale, în cazul în care s-ar deschide un muzeu Milshtein în țara noastră, la Chișinău sau Orhei, de unde-s originari parinții domniei sale. Ar fi un lucru extraordinar, pentru că la capitolul atracții turistice, dupa cum se știe, Republica Moldova se plasează pe ultimile locuri în Europa (dacă judecăm după clasamentele ghidurilor Michelin, chiar pe ultimul și, implicit, tot pe ultimul loc la numărul de turiști străini). În septembrie curent am vernisat o expoziție personală a graficianului și jurnalistului Vasile Botnaru, care, completată și extinsă, va fi prezentată la Muzeul de arte plastice din Villefranche sur Saone, un centru de district din apropierea Lyonului, înfrățit cu Călărașii. Pe agenda mai este și un concert al Ninei Crulicovschi, apoi participarea la salonul de carte de la Paris, evenimente despre care am discutat și cu dl Arcadie Suceavanu.

Este Republica Moldova atractivă pentru investitorii francezi?
Câteva mari companii franceze (Lafarge, Societe Generale, Orange, Lactalis) sunt deja prezente în țara noastră. Alte câteva companii, inclusiv foarte mari, cum ar fi Veolia, sunt în faza prospecțiunilor, fac analize de rentabilitate, evaluări independente ale climatului de afaceri.

Cum s-au schimbat relațiile economie moldo-franceze în ultimii ani?
Evoluția este pozitivă, dar lentă. La asta contribuie, neîndoielnic, și conjunctura economică defavorabilă din Europa, inclusiv din Franța, unde volumul vânzărilor este în scădere, ca și cel al producției, schimburilor comerciale, etc.