de Ovidiu Nahoi

Serbia și Kosovo au aprobat luni, printr-o procedură tacită, o propunere a UE menită să normalizeze relațiile dintre cele două țări. Documentul prevede recunoașterea integrității teritoriale a fostei provincii sârbe, care și-a declarat independența în 2008. Dar discuțiile programate pentru luna martie se vor dovedi decisive pentru viitorul planului.

După cum transmite Euractiv, cea mai recentă rundă de discuții dintre președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul kosovar, Albin Kurti a urmat unor luni  de „diplomație de navetă” între Bruxelles, Belgrad și Priștina. Acum, diplomația UE afirmă că este pentru prima dată când dialogul a trecut de la simpla gestionare a crizei la discuții reale despre normalizare.

Documentul negociat de UE, sprijinit inițial de Franța și Germania și susținut acum de toate cele 27 de state membre, conține  11 puncte și a fost redactat astfel încât să nu aducă atingere statutului celeilalte părți. Niciuna nu va recurge la violență pentru a rezolva o dispută.

Belgradul nu va recunoaște Kosovo ca stat independent, dar este de acord să recunoască documente oficiale precum pașapoartele, diplomele și plăcuțele de înmatriculare și să nu blocheze aderarea Kosovo la nicio organizație internațională, inclusiv la UE.

De asemenea, planul prevede „un nivel adecvat de autogestiune pentru comunitatea sârbă din Kosovo, inclusiv posibilitatea de sprijin financiar din partea Serbiei”.

Înainte de întâlnirea de luni, cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul italian Giorgia Meloni au trimis o scrisoare comună liderilor de la Belgrad și Priștina, îndemnându-i să sprijine pactul.

Cel mai înalt diplomat american pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, s-a aflat, de asemenea, luni la Bruxelles pentru a face presiuni în favoarea unui acord.

Altfel, în ce privește comunicarea publică, liderii sârb și kosovar au încercat să-și liniștească propriile tabere.

Alexandar Vučić a postat pe rețelele de socializare o fotografie în care apare stând în fața premierului kosovar, zâmbind în fața camerei, în timp ce Josep Borrell era prăbușit, cu capul în mâini.

„Întâlnire dură. Așteptată. Fără capitulare”, scria în legendă.

De partea sa, kosovarul Albin Kurti a fost mai pozitiv și a declarat că ar fi semnat acordul dacă și partea sârbă ar fi fost pregătită să facă acest lucru, scrie Euractiv.

Dar de ce sunt atât europenii cât și americanii atât de dornici să închidă cât mai repede complicatul dosar kosovar?

Răspunsul poate fi găsit în agresiunea rusească din Ucraina. Aflată la mijloc între interesul de a adera la Uniunea Europeană și prietenia tradițională cu Rusia, Serbia a fost pusă să aleagă de către responsabilii europeni: Estul sau Vestul. Se pare că interesul a cântărit mai greu pentru Vučić, iar drumul Serbiei către Europa este de neimaginat fără reglementarea problemei kosovare.

În plus, Rusia caută să amplifice tensiunile din Balcanii de Vest, pentru a ține Europa ocupată și a o împiedica să se concentreze sută la sută pe războiul din Ucraina.

Un oficial UE de rang înalt, citat de Le Monde, susține că Rusia încearcă să deraieze în continuare discuțiile și să își păstreze astfel influența într-o regiune crucială din punct de vedere geopolitic pentru UE. Ambasadorul rus la Belgrad a dat deja asigurări că țara sa va continua să se opună aderării Kosovo la ONU.

Însă discuțiile care se vor purta, pe parcursul acestei luni, mai ales pe marginea anexei acordului, se vor dovedi decisive. Iar o întrebare este cum vor reuși liderii să „vândă” rezultatele unor opinii publice marcate, de decenii, de acest conflict.

www.rfi.ro