de Ovidiu Nahoi

Un politician francez este nemulțumit de tipărirea la o tipografie din România a volumului „La Fille de Vercingétorix”, titlul cu numărul 38 din celebra serie Asterix şi Obelix, scrie platforma Nouvelles du monde citată de Mediafax.

Fostul secretar de stat francez din timpul președintelui Sarkozy, Yves Jégo, cunoscut drept un apărător al etichetei „Made in France”, le reproşează editorilor că simbolul rezistenţei galice nu mai este produs în Franţa.

El a deplâns faptul că nu mai puţin de 5 milioane de exemplare din banda desenată au fost tipărite de o întreprindere tipografică situată în România.

Ei bine, aceasta este mai mult decât o simplă știre insolită sau un fapt divers. Povestea ne spune multe despre ce înseamnă azi piața unică a Uniunii Europene, spațiul lipsit de restricții, în care bunurile, capitalurile, serviciile și – nu în ultimul rând – oamenii, se mișcă liber.

În primul rând, că tipografia situată lângă București este o investiție italiană. Și iată cum tocmai urmașii romanilor câștigă bani de pe urma poveștii rezistenței galilor în fața Imperiului Roman.

Și aici este avantajul apartenenței României la piața unică. Producția poate fi ușor transferată, vânzarea mărfurilor se poate face fără restricții pe piața europeană. Aceasta înseamnă salarii și taxe plătite în România.

Pentru editură, costul de producție este mai mic, în consecință tirajul este mai mare, încasările cresc și, în cele din urmă, cresc și taxele și impozitele percepute de statul francez.

Desigur că există aici și o undă de nostalgie – cartea despre Asterix și Obelix nu mai e chiar ”Made in France” sută la sută. Dar asta se întâmplă cu multe produse din Uniunea Europeană – e tot mai greu să le atribui o amprentă națională. De pildă, aproape că nu mai există azi mașină germană care să nu aibă componente fabricate în România.

Așa cum de multe ori, telemeaua sau cârnații produși în România conțin lapte sau carne aduse de prin vecini. Piața unică, lipsită de bariere, schimbă geografii, harta economică devine cu mult mai importantă decât cea politică.

Trebuie spus totuși, că cea mai mare parte a exemplarelor imprimate în România nu e destinată pieţei franceze: Din cele cinci milioane de exemplare, numai două vor lua calea Hexagonului.

Volumul este publicat simultan în 15 limbi şi ajunge în 30 de ţări.

Și aici intervine și o lovitură de pedeapsă pentru noi. În povestea apariției acestei serii cu o simbolistică atât de importantă pentru francezi, România rămâne un simplu executant.

Drepturile poveștii sunt deţinute din 2009 de compania Hachette. Iar succesul seriei a făcut să fie realizate 14 filme și 40 de jocuri video cu personajele poveştii. În plus, eroilor din seria Asterix le-a fost dedicat şi un parc tematic, nu departe de Paris.

Cu alte cuvinte, concepția rămâne franțuzească, doar mâna de lucru este românească. Iar adevărata putere constă în a genera branduri sau povești, care pot fi apoi produse peste tot. Aici avem noi o problemă. În bună parte, suntem o economie de execuție mai mult decât de concepție. 

Din acest punct de vedere, fostul secretar de stat francez nu are de ce să-și facă griji. Cu o parte dintre exemplarele seriei de benzi desenate tipărită în România, povestea lui Asterix și Obelix rămâne, prin excelență, ”Made in France”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

www.rfi.ro