de Ovidiu Nahoi

Agențiile de presă din întreaga lume au preluat imagini cu protestele agricultorilor germani. Multe au fost rostogolite pe rețelele sociale, unde au generat vii dezbateri. Mulți internauți au cerut ca acțiunile să fie replicate și în alte țări, inclusiv în România. Dar de ce protestează agricultorii germani? Și cine profită de pe urma nemulțumirilor lor?

La originea evenimentelor se află, de bună seamă, criza bugetară pe care o suferă Germania după o decizie controversată a Curții Constituționale din noiembrie. Practic, judecătorii constituționali au împiedicat Executivul german să transfere fonduri necheltuite în valoare de 60 miliarde de euro, dedicate combaterii pandemiei, către susținerea tranziției ecologice – cum ar fi fondul de climă şi transformare, menit să ajute companiile pe parcursul tranziţiei verzi şi să împiedice migrarea locurilor de muncă peste hotare.

Pentru a-și putea atinge obiectivele, inclusiv continuarea susținerii Ucrainei, guvernul federal s-a văzut nevoit să revizuiască drastic alocațiile pentru anii următori. Mai precis, bugetul pe 2024 trebuie redus cu 17 miliarde de euro iar hotărârea a forțat strângerea curelei în multe domenii.  

Fermierii germani sunt puternic subvenționați și se bucură de numeroase scutiri de taxe.

Dar din cauza constrângerilor bugetare, ei și-au văzut unele avantaje pe punctul de a dispărea – cum ar fi subvenționarea motorinei sau scutirea de taxe a vehiculelor agricole.

Astfel că ei au declarat război guvernului în decembrie, printr-un miting de amploare care a blocat centrul Berlinului, cu sute de tractoare.

Între timp, multe dintre măsurile inițiale au fost revizuite – subvenția pe motorină se va reduce treptat, în trei etape, până în 2026 și se va renunța la planul de eliminare a scutirii de taxe pentru vehiculele agricole.

Acestea însă n-au fost de natură a-i mulțumi pe agricultori, care au organizat mari proteste de stradă.

Dacă la început totul s-a desfășurat cu calm, lucrurile au început apoi să degenereze.

O puternică impresie au făcut imaginile de săptămâna trecută, când zeci de protestatari au luat cu asalt feribotul pe care se afla ministrul verde al Economiei, Robert Habeck, în timp ce se întorcea din vacanța petrecută pe una dintre micile insule din Marea Nordului.

Comentând evenimentele, președintele federal Frank-Walter Steinmeier a declarat că o linie periculoasă a fost depășită și o astfel de situație nu ar trebui acceptată.

O asemenea izbucnire de violență este rar întâlnită într-o țară obișnuită cu dialogul social. Dar semnele îngrijorătoare se tot adună. În timpul protestului din decembrie, la Berlin,  a fost înălțată o spânzurătoare la capătul căreia atârnau semafoare – culorile-simbol ale celor trei parteneri ai coaliției majoritare.

Potrivit presei germane, Ministerul de Interne de la Berlin se teme că mișcarea va fi preluată de mici grupuri de extremă dreapta. De altfel, AfD, creditată cu 20% până la 30% în sondaje, susține deschis mișcarea.

Robert Habeck, ministrul ecologist agresat pe feribot, a avertizat într-un mesaj video difuzat luni cu privire la pericolul infiltrării grupurilor radicale. El a afirmat că pe rețelele sociale circulă deja apeluri cu fantezii de lovitură de stat, se formează grupuri extremiste și simbolurile etnico-naționaliste sunt afișate în mod deschis.

Liderul fermierilor a condamnat violențele și s-a distanțat de grupurile radicale precum și de ceea ce el a numit ”visele lor pentru un puci”.

www.rfi.ro