de Ovidiu Nahoi

Rar s-a putut vedea o asemenea umilire a diplomației germane ca în refuzul președintelui Zelenski de a-l primi la Kiev pe omologul său de la Berlin Frank-Walter Steinmeier.

Berlinul planificase vizita pentru a trimite un semnal puternic de solidaritate cu Ucraina, dar însuși președintele german avea să recunoască, în cele din urmă, că prezența sa nu a fost dorită la Kiev.

Se pare că liderul ucrainean nu a putut să uite atitudinea pro-rusă a președintelui german, de pe vremea când acesta era ministru de externe sau vicecancelar.

Nu a contat faptul că, recent, Steinmeier a recunoscut că s-a înșelat în privința relațiilor comerciale cu Rusia și în evaluarea lui Vladimir Putin.

Nu a contat nici faptul că, aflat marți în vizită la Varșovia, președintele german a afirmat că ”nu poate exista o revenire la normalitate cu Rusia lui Putin”, semn al unei schimbări totale a abordării.

Este adevărat, diplomația de la Kiev a revenit cu o invitație adresată cancelarului german Olaf Scholz, însă chiar și așa, punerea la colț a Berlinului, în fața întregii lumi democratice rămâne vizibilă.

A acționat Ucraina prea dur, mai ales având în vedere situația-limită în care se găsește?

Pentru comentatorii de la Le Point, Germania chiar este un factor care îi divizează acum pe europeni în contextul agresiunii ruse:

”Europenii vorbesc despre un al șaselea pachet de sancțiuni, dar niciunul nu a încetinit până acum efortul de război al Rusiei în Ucraina.

Încă o dată, nu se va pune problema să se renunțe la gazul rusesc, singura modalitate de a pune capăt mai rapid finanțării războiului. Trei oameni se opun la masa Consiliului: germanul Olaf Scholz, austriacul Karl Nehammer (aflat luni în vizită la Moscova) și Viktor Orban (care își propune să organizeze discuții de pace la Budapesta). Tensiunile cresc între liderii europeni și nemulțumirile sunt îndreptate împotriva celui mai puternic dintre cei trei politicieni, cancelarul german”.

La rândul său, Politico vorbește despre erorile de lungă durată ale Germaniei în abordarea relației cu Rusia. Însă arată că direcția s-a schimbat :

”Cu o populație de 144 de milioane de oameni și o suprafață de patru ori mai mare decât cea a UE, ca să nu mai vorbim de vastele resurse naturale, Rusia a fost Sfântul Graal al ”Germaniei Inc.” – și, mai recent, potirul său otrăvit.

Liderii germani au descris de mult timp angajamentul țării cu Rusia ca o obligație istorică. Ei au acceptat ideea ”Wandel durch Handel” (Schimbare prin comerț)  și anume că adâncirea legăturilor comerciale poate transforma relațiile bilaterale și liberaliza societăţile autoritare.

Cu toate acestea, având în vedere amploarea investițiilor germane în Rusia și dorința companiilor de a rămâne acolo – în pofida opresiunii regimului Moscova împotriva propriilor cetățeni și agresiunii față de vecini și alții – principalul motiv a fost unul mai evident: banii.

În general, Rusia reprezintă doar 2,3% din comerțul german.

Dar pentru industria germană, Rusia a fost întotdeauna promisiunea de a deveni următoarea mare lovitură – iar germanii au vrut să fie primii acolo.

În plus, o prezență puternică în Rusia putea deschide într-o zi posibilitatea de a crea legături directe de acolo cu China.

De când cu invazia, companiile germane au fost supuse unor presiuni internaționale considerabile pentru a-și închide operațiunile în Rusia. Și totul s-a schimbat.

Până și influentul Comitet pentru Est, organizația de afaceri menită să promoveze comerțul cu Europa răsăriteană și, evident, cu Rusia, și-a schimbat brusc tonul.

Grupul a condamnat invazia Rusiei și și-a exprimat sprijinul total pentru sancțiunile occidentale. Site-ul său web este acum o mare de steaguri ucrainene. Și nimeni nu mai bea ceai cu Putin”, scrie Politico.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România