de Ovidiu Nahoi

Facebook interzice negarea Holocaustului, inversând politica anterioară, comentează National Public Radio din SUA:

”Compania a fost supusă unei presiuni crescute pentru a acționa mai agresiv asupra discursurilor urii, dezinformării și altor forme de conținut dăunător. Ea și-a întărit recent regulile pentru a interzice stereotipurile antisemite și a interzis conturile legate de grupurile QAnon, o mișcare bazată pe teoriile conspirației.

În această vară, un grup de supraviețuitori ai Holocaustului, a lansat o campanie pe rețelele de socializare prin care i-a cerut lui Mark Zuckerberg să elimine negarea Holocaustului de pe Facebook”.https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fzuck%2Fposts%2F10112455086578451&width=500

Jerusalem Post notează că Facebook a recunoscut prin aceasta creșterea semnificativă a antisemitismului la nivel global, precum și „nivelul alarmant de ignoranță cu privire la Holocaust”.

Prin urmare, grupul a decis să-i redirecționeze pe cei care caută pe site-ul web subiecte legate de Holocaust către surse externe care furnizează materiale educaționale.

Iar revista Time preia opiniile critice care se întreabă de ce a durat atât de mult până la această decizie:

”Deși Facebook a impus treptat în ultimii ani noi linii directoare privind discursul urii, până de curând a ezitat să ia decizii cu privire la teoriile conspirației. (Anul trecut, a spus că nu va verifica anunțurile politice plasate de politicieni sau grupuri de presiune pe platforma sa, de exemplu.)

Primul semn al unei schimbări a venit pe măsură ce pandemia de coronavirus s-a răspândit în întreaga lume, când Facebook a anunțat că va limita răspândirea dezinformării legate de COVID-19.

Apoi, în august, Facebook a anunțat că va începe să considere teoriile conspirației despre evrei care „controlează lumea” drept discursuri ale urii și le va interzice”.

Iar ziarul francez Le Parisien amintește că în Statele Unite, revizionismul și negaționismul nu sunt interzise. Jurisprudența tinde să le plaseze sub protecția primului amendament al Constituției, care garantează libertatea de exprimare.

În sprijinul deciziei sale, Facebook citează un studiu care a constatat că aproape un sfert dintre americani cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani consideră că Holocaustul este un „mit”, că „este exagerat” sau „nesigur „.

Coronavirus: au devenit testele PCR insuficiente?

Acum, când al doilea val al pandemiei de oronavirus este o realitate, care sunt lecțiile primului val? Un documentar publicat de Courrier International trece în revistă câteva experiențe din această primăvară care ne pot fi de folos acum:

”La zece luni de la apariția virusului în China, începem să aflăm mai multe despre răspândirea acestuia și despre cum să-l limităm, dar și despre cauzele formelor severe ale bolii.

Un lucru devine clar: testele PCR nu mai sunt suficiente  – deși multe țări își bazează strategia tocmai pe campanii masive de testare. Acestea detectează virusul printr-o „reacție în lanț a polimerazei” (PCR), cantități foarte mici de material genetic al virusului în probe prelevate din cavitatea nazală. Problema este că  adesea, aceste campanii sunt însoțite de cozi lungi și întârzieri semnificative în obținerea rezultatelor.

Testarea antigenului ar putea schimba jocul. În India, adoptarea acestui gen de teste  a făcut posibilă examinarea a un milion de persoane într-o singură zi, de exemplu pe 21 august, față de 150.000 de persoane anterior”.

Aceste teste detectează proteine ​​specifice – numite„ antigene ”- și pot identifica persoanele care se află la vârful infecției, explică la rândul său revista Nature.

Aceste teste ieftine – care necesită un simplu tampon din cavitatea nazală – dau un rezultat în cincisprezece până la treizeci de minute, comparativ cu câteva ore pentru un PCR.

Este adevărat și că sunt mult mai puțin sensibili decât PCR, avertizează revista științifică. În India, se recomandă, prin urmare, ca persoanele care au simptome, dar un test antigen negativ, să facă un PCR pentru care rezultatele sunt aproape 100% fiabile.

Și ziarul francez Le Figaro se ocupă de testarea în masă. Cum să găsim, așadar, o strategie eficientă de screening pentru Covid-19?

Academiile de Medicină și Farmacie recomandă o abordare pragmatică pentru a debloca laboratoarele de biologie medicală.

Peste un milion de teste virologice (PCR) sunt efectuate în fiecare săptămână în Franța. Dar numărul nu face calitatea, insistă ziarul.

De la testul virologic gratuit introdus de Emmanuel Macron în iulie, rezultatele pot fi așteptate chiar mai mult de șase zile în orașele mari. O întârziere prea mare pentru izolarea eficientă a pacienților și a cazurilor de contact.

Pentru a accelera, trebuie încă o dată să „rezervăm testele PCR numai pentru persoanele cu prescripție medicală”, susțin medicii citați de le Figaro.

Aceștia recomandă și ei testul antigen, dacă rezultatul testului virologic nu poate fi returnat în termen de 24 de ore.

www.rfi.ro