Ovidiu Nahoi: Mii de copii ucraineni deportați în Rusia – ce poate face justiția internațională?

de Ovidiu Nahoi
Unul dintre cele mai terifiante aspecte ale războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin este strămutarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Agresorii încearcă astfel să le șteargă identitatea ucraineană și să-i reeduce în spiritul rusesc.
Publicația Euractiv citează un raport al organizației Human Rights Watch (HRW) potrivit căruia mii de copii din Ucraina au fost separați de familiile lor și transferați cu forța în Rusia de la declanșarea invaziei. De partea sa, procuratura ucraineană avansează cifra de 16.000.
Cei mai mulți dintre copiii deportați se găseau în instituții din zonele ajunse sub ocupație rusească, în timpul invaziei.
Organizația de apărare a drepturilor omului afirmă că „întoarcerea copiilor răpiți ilegal de forțele rusești ar trebui să fie o prioritate internațională”.
Euractiv amintește că în septembrie 2022, Organizația Națiunilor Unite a examinat la rândul său acuzațiile. În același timp, Polonia, care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, a anunțat la 27 februarie că lansează o inițiativă împreună cu Comisia Europeană pentru a încerca să dea de urma copiilor ucraineni răpiți, asigurându-se că cei responsabili sunt aduși în fața justiției.
În Franța, Comisia pentru afaceri europene a Senatului a adoptat la 9 martie, în unanimitate, o propunere de rezoluție care condamnă transferurile forțate de copii ucraineni efectuate de Rusia.
(Citește și: Femeia de la Kremlin responsabilă cu deportarea copiilor ucraineni în Rusia)
Posibile inculpări
În mai anul trecut, la trei luni de la declanșarea invaziei, Rusia a modificat legea astfel încât autoritățile să poată acorda cetățenia rusă copiilor ucraineni, facilitând astfel plasarea lor sub tutelă și adoptarea de către familii din Rusia.
Potrivit HRW, există chiar și un site de adopții care prezintă copiii din regiunile ucrainene, iar oficialii ruși au declarat că sute dintre aceștia au fost adoptați.
Organizația internațională cere Kievului să acționeze pentru aducerea înapoi a copiilor răpiți. Dar pârghiile de care dispune acum partea ucraineană sunt extrem de limitate.
Potrivit unui articol publicat luni de cotidianul The New York Times, Curtea Penală Internațională va deschide două cazuri de crime de război împotriva Rusiei, urmând a emite mai multe mandate de arestare.
Nu au fost publicate detalii cu privire la persoanele ce ar urma să fie inculpate sau la faptele care li se impută.
Însă procurorul său, Karim Khan, a declarat luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii constituie „obiectul unei anchete prioritare”.
De cealaltă parte, Rusia a anunțat deja că nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale.
www.rfi.ro
Ultima ora:

ObservatorAlexandru Grumaz: Lecțiile istorice ale relației dintre SUA și China

PoliticSebastian Burduja: Pentru România, relaţia cu Emiratele Arabe Unite este una strategică

EconomieBogdan Chiriţoiu: România a rămas pe creştere economică, după un an de război la graniţe

ExternOvidiu Nahoi: Mii de copii ucraineni deportați în Rusia – ce poate face justiția internațională?

SocialCristian Andrei: Un editorial Bloomberg zice că dispare „socialul” din rețelele sociale

EvenimenteBogdan Aurescu anunță că România și Ucraina vor organiza, la București, prima Conferință la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră în cadrul Platformei Internaționale Crimeea

CulturaFlaviu Predescu, în direct, la Unirea FM

EditorialAlexandru Grumaz: Lecțiile istorice ale relației dintre SUA și China
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe