de Ovidiu Nahoi

Prima zi a vizitei oficiale a lui Joe Biden la Varșovia este deja istorie. Cele două repere ale agendei oficiale de ieri – întâlnirea cu președintele și premierul polonezi, și discursul public din grădina Palatului Regal din Varșovia – au lăsat pe de o parte un sentiment de satisfacție și încurajare, pe de altă parte, în cazul discursului în special, au produs multe semne de întrebare. Biden a ținut un discurs încurajator și rezolut, dar laconic și fără accente euforice față de așteptările elevate de conținut atât ale polonezilor și ucrainenilor, cât și a restului lumii ce l-a urmărit. Să fie oare viitorul mai incert decât ne sugerează public optimismul moderat al mesajelor președintelui american din ultimele zile?   

Cu Ucraina, fără întrerupere, pe fundal

Începând cu ziua de ieri la Varșovia se poate spune deschis că Statele Unite are aliați, și mai are aliați cheie. Polonia a intrat în clubul ultimei categorii de aliați. Altfel spus, Polonia, în percepția despre sine, dar și în baza celor livrate de Statele Unite, se afirmă în aceste zile ca partener strategic al Statelor Unite în Europa, în particular în Europa Central Estică. Cam aceasta ar putea fi una din concluziile zilei de ieri după întâlnirea bilaterală plenară a celor două delegații în Palatul Belvedere, sediul oficial al președintelui polonez.

Andrzej Duda declara ieri în deschiderea agendei oficiale că ”vizita președintelui american în Polonia este simbolul celor mai intensive relații polono-americane în istorie și o dovadă a rolului fără precedent pe care îl joacă Polonia în sistemul internațional de securitate format pentru a susține Ucraina”. Joe Biden la schimb a declarat în debutul agendei oficiale că ”dorința noastră de a susține Ucraina este de oțel și de durată”, dând de înțeles că aprobă în totalitate eforturile Poloniei de susținere plenară a Ucrainei.

În acest context, presa poloneză l-a citat masiv ieri pe fostul ambasador al Ucrainei în Polonia și totodată fostul ministru de externe al Ucrainei în 2014, atunci când începea prima invazie rusească, Andrii Deșîția care a comentat pentru presa franceză afirmând că ”Polonia nu numai că ne-a susținut în moment de cumpănă, dar ne-a luat pe umeri și s-a pornit cu noi în Europa.”

Agenda bilaterală polono-americană

Agenda bilaterală polono-americană, chiar dacă este decisiv influențată de Ucraina și războiul ruso-ucrainean, conține și alte importante repere militare și economice. Un ecou al turneului liderilor polonezi din ultimele săptămâni este situația aprovizionării Ucrainei cu muniție în cantități satisfăcătoare. Dezbaterile de la Conferința de Securitate de la Munchen de săptămâna trecută se pare că au continuitate în procesul de negocieri bilaterale polono-americane. Este un fapt cunoscut de experții militari că Statele Unite dispun de un număr de depozite de muniție cu amplasare secretizată în unele puncte strategice ale planetei. Printre statele considerate a fi acceptat astfel de depozite cu importanță strategică pe teritoriul lor ar fi Israelul și Coreea de Sud. Ei bine, Polonia își dorește să intre în acest club, fiind evident convinsă de necesitatea unui astfel de rezervor strategic de muniție în Europa Central Estică de mersul războiului ruso-ucrainean.

Un important punct pe agenda bilaterala polono-americană este securitatea energetică, în particular construcția primei centrale atomice din Polonia în baza tehnologiei și investițiilor americane. Polonia va intra cu pași siguri în următorul deceniu în clubul statelor producătoare de energie atomoelectrică, iar compania americană Westinghouse a fost selectată pentru a construi prima centrală pe coasta Mării Baltice. Oferta americană constă din 6 reactoare cu o capacitate totală de 6.7 GW, iar primul reactor ar fi dat în exploatare în 2033. Valoarea completa a contractului ar ajunge la $41 mlrd.

Nu în ultimul rând, în luna mai a acestui an Polonia își propune să adopte un act executiv pentru pregătirea președinției Poloniei în Consiliul UE în perioada ianuarie-iunie 2025. Polonia își dorește ca președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene să se desfășoare sub sloganul ”Legături transatlantice sporite!”. Acest deziderat presupune evident o negociere intensivă din timp a agendei cu partenerii americani, ca mai apoi să fie elaborată aceeași agendă și într-un proces de consultări cu statele membre UE.

Discursul din grădina Palatului Regal

În mod evident, momentul cel mai așteptat a fost discursul lui Joe Biden din grădina Palatului Regal din centrul istoric al Varșoviei. Polonezii așteptau un discurs comparabil cu cele ale președinților Kennedy și Reagan în Berlin în timpul Războiului Rece. Joe Biden însă este probabil un altfel de președinte, aflat temporal și modal într-un context politic diferit. Discursul lui Biden a fost în egală măsură încurajator, dar și sobru totodată, fiindcă mulțimea, printre care au fost mulți ucraineni, așa și nu au auzit câteva cuvinte cheie, cum ar fi ”avioane F-16” sau ”rachete de rază medie și lungă”.

Cu toate acestea, în cele douăzeci de minute cât a durat discursul, președintele american a continuat firul ideilor din prima vizită în calitate de președinte, adică a discursului din martie 2022. Președintele american a rostit cu emfază că ”Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia” și a mulțumit polonezilor pentru solidaritatea de care au dat dovadă tot timpul. Ce a mărit, iarăși, temperatura a fost afirmația că ”Putin se aștepta să finlandizeze NATO, dar la schimb a primit NATO-izarea Finlandei și Suediei.”

O surpriză foarte plăcută a fost referirea la Moldova de două ori și la Maia Sandu în timp ce președinta R. Moldova se afla în gradenul pentru oficialități. Biden a lăudat ”hotărârea poporului moldovean de a trăi în libertate, de a fi independent și de a se integra în Uniunea Europeană”, imediat după spunându-i direct Maiei Sandu: „Doamnă Președinte Sandu, sunt mândru să fiu alături de Dumneavoastră și de poporul iubitor de libertate din Moldova”. Iar în acest caz trebuie să admitem că prezența contează, iar bunele contacte diplomatice între Chișinău și Washington nu s-au lăsat fără urmă în discursul de ieri al președintelui american. Rămâne de văzut dacă astăzi aceste contacte se vor lăsa și cu urmări după summit-ul B-9 la care probabil va participa și Maia Sandu.