de Ovidiu Nahoi

Mai mulți lideri europeni au acuzat crime de război pe care Rusia le-a săvârșit în timpul invadării Ucrainei. Înaltul reprezentant pentru politică externă, Josep Borrell a caracterizat atacul asupra orașului Mariupol drept crimă de război. Aceasta, după ce, săptămâna trecută, același șef al diplomației europene a condamnat încălcări grosolane ale drepturilor omului și crime de război în Ucraina, afirmând că cei vinovați trebuie trași la răspundere.

Dar poate ajunge Vladimir Putin în fața unei instanțe internaționale?

Un răspuns clar este greu de dat în acest moment, chiar dacă baze juridice există.

Convenția de la Geneva, din 1949, stabilește tratamentul care trebuie aplicat civililor pe timp de război. Acest text fundamental de drept penal internațional nu menționează în mod explicit termenul de crime de război, ci vorbește despre „încălcarea gravă” a legilor războiului.

Există multe încălcări grave, trecute în Convenția de la Geneva și pe care le putem regăsi în situația de pe teren din Ucraina: crime cu premeditare, atacuri împotriva civililor neînarmați, distrugeri pe scară largă ale obiectivelor civile care nu au importanță militară, daune aduse unor obiective ce ar putea genera efecte grave asupra mediului, atacarea unor convoaie umanitare.

Rapoarte de presă vorbesc, de asemenea, despre deportarea unui număr însemnat de persoane din localitățile aflate sub control rusesc, amintind de practicile Uniunii Sovietice în țările ocupate.

Un alt document internațional vorbește însă cu claritate despre crime de război: Statutul Curții Penale Internaționale (CPI) sau Statutul de la Roma. Documentul a fost adoptat în 1998 și a intrat în vigoare în 2002. Actualmente, peste 120 de state sunt parte din acest acord.

Statutul de la Roma stabilește patru crime internaționale de bază: genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune.

 CPI poate investiga aceste crime, în situații în care statele sunt „incapabile” sau „nu doresc” să facă acest lucru.

Cel mai recent dosar aflat pe masa curții a fost cel al ex-președintelui  Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia, Radovan Karadzic.

El a fost condamnat în 2016 pentru acte de tortură, viol și uciderea a mii de deținuți bosniaci. O anchetă pentru crime de război și crime împotriva umanității a fost lansată în legătură cu Siria în 2011. Cu toate acestea, este puțin probabil ca președintele sirian să se prezinte în fața CPI, deoarece Siria nu a ratificat Statutul de la Roma.

Rusia nu mai este membră a CPI

Rusia, la rândul său, a părăsit Curtea Penală Internațională în 2016, la o zi după ce Comisia pentru Drepturile Omului din cadrul Adunării Generale a ONU aproba o rezoluție de condamnare a ocupării Peninsulei Crimeea.

Curtea are jurisdicție numai dacă acestea sunt comise pe teritoriul unui stat parte sau dacă sunt comise de un cetățean al unui stat parte. Prin  excepție, poate avea și dacă este autorizată de Consiliul de Securitate, unde printre membrii permanenți, cu drept de veto, găsim Rusia dar și China.

Nici Ucraina nu este parte semnatară în tratatul privind CPI, dar a emis o declarație prin care acordă competență instanței.

O investigație din partea procurorilor CPI poate dura câteva luni sau chiar câțiva ani. În cazul unor probe concrete, procurorul poate cere judecătorilor unei Camere preliminare emiterea unei citații de înfățișare sau a unui mandat de arestare.

Așadar, ar putea fi Vladimir Putin arestat?

Este o variantă greu de imaginat în acest moment. Totuși, ea nu poate fi exclusă cu totul. Doi foști șefi de stat, iugoslavul Slobodan Miloșevici și liberianul Charles Taylor au ajuns în arestul instanței internaționale după ce au pierdut puterea.

Însă niciodată până acum un lider al unei mari puteri, pe deasupra și nucleare, nu a fost deferit Curții.

www.rfi.ro