de Ovidiu Nahoi

Un număr de 11 țări au reintrodus controale la frontierele terestre, în cadrul Spațiului Schengen. De la Franța și Germania la Austria, Slovenia și chiar Croația, de-abia întrată în spațiul de liberă circulație în urmă cu mai puțin de un an.

Pentru mulți dintre cei care urmăresc aceste evoluții, este un semn că, date fiind condițiile, speranțele României și Bulgariei de a adera la Spațiul Schengen sunt spulberate – din moment ce această construcție oricum se prăbușește. Așa să fie? Da și nu.

Da, pentru că, într-adevăr, membrii par acum mai interesați să reintroducă controalele la frontierele interne.

Nu, pentru că aceste decizii nu sunt legate de vreo proastă funcționare a Spațiului Schengen, așa cum susține, de exemplu Austria, ci de o amenințare concretă. Dată fiind situația din Orientul Mijlociu, amenințarea terorismului pe pământ european este în creștere iar numărul migranților ilegali s-a mărit brusc, amintind de valul din 2015. În astfel de situații, Tratatul Schengen permite o reintroducere temporară a controalelor. Și nu este pentru prima data când se întâmplă acest lucru.

Dacă există o problemă, aceasta ar veni din altă parte.

Oficiali europeni îl acuză pe premierul ungar Viktor Orbán că face un joc dublu. Pe de o parte, acuză Uniunea Europeană că nu reușește să limiteze migrația. Dar, pe ușa din spate,  lasă migranții să treacă Ungaria și să forțeze intrarea în țările vecine de la vest.

După cum notează Euractiv, Germania este sub presiune, cu peste 250.000 de cereri de azil în primele opt luni ale acestui an – mai mult decât pentru întregul an 2022. În timp ce numai în septembrie, Slovacia a înregistrat 13.000 de cereri – mai mult decât în tot anul trecut.

Unii politicieni slovaci, inclusiv etnici maghiari, au acuzat Budapesta că a permis migranților să treacă nestingheriți granița. Când, de fapt, potrivit regulilor Schengen, acești migranți ar trebui să rămână pe teritoriul ungar, unde să li de prelucreze cererile de azil, iar cei care nu se califică să fie mai apoi expulzați.

Pentru unii analiști, afluxul migraționist a influențat recentele alegeri din Slovacia, ducând la creșterea scorului extremei drepte și facilitând astfel misiunea pro-rusului Robert Fico de a crea o majoritate.

La începutul acestui an, Austria și-a manifestat zgomotos nemulțumirea după ce Ungaria a decis eliberarea din închisoare a traficanților de persoane născuți în străinătate.

Potrivit AFP, peste 1.500 de traficanți au fost eliberați și au avut trei zile să părăsească țara, potrivit ultimelor date ale Serviciului de Penitenciare din Ungaria. Dar Comisia Europeană consideră că nu există sisteme care să monitorizeze dacă traficanții de persoane chiar au plecat și își vor ispăși restul pedepselor în țările lor de origine.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, susține că „apără Europa de valul de migranți”, el se laudă cu linia dură a Ungariei și a construit chiar un gard de sârmă de-a lungul frontierei sale de sud în timpul apogeului crizei migranților din 2015.

În realitate, Orbán nu face decât să amplifice problemele vecinilor. Ceea ce, consideră experți consultați de Euractiv, i-ar putea conferi o pârghie de negociere cu instituțiile europene care i-au blocat finanțarea. Sau poate să-și ajute aliații politici să ajungă la putere – cum a fost cazul pro-rusului Robert Fico în Slovacia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

https://www.rfi.ro/politica-160834-problema-spatiu-schengen-revenire-controale-degraba-ungaria