de Ovidiu Nahoi

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este unul dintre acele evenimente epocale care schimbă fundamental ideile și politicile. Va fi nevoie de timp până când consecințele vor putea fi evaluate, la adevăratele lor dimensiuni. Dar deja, câteva schimbări sunt vizibile, în întreaga Europă.

Mai întâi de toate, europenii au înțeles cu toții un lucru: că Vladimir Putin este un pericol pentru toți deopotrivă, de la Helsinki la Atena și București, de la Varșovia la Berlin și Paris.

Indiferent de felul în care acest război se va încheia, vremea așa-ziselor relații pragmatice cu Rusia s-a sfârșit. Sancțiunile, după cum o confirmă surse diplomatice europene, sunt aici ca să rămână, chiar și în cazul în care Vladimir Putin va fi înlăturat de la putere, într-un fel sau altul.

Rusia va trebui să dea numeroase dovezi de schimbare a politicii sale până când să poată spera la o inversare a cursului, în privința sancțiunilor.

Apoi, am devenit conștienți că raportul de putere în Europa s-a schimbat pentru totdeauna. Că amenințarea războiului este reală, că pacea, care părea garantată după cel de-al doilea război mondial, este, în realitate, foarte fragilă. Consecința: trebuie să ne reînarmăm, să avem forțe de descurajare puternice și credibile dacă nu dorim să izbucnească, mai devreme sau mai târziu, alte războaie.

În acest context, este extrem de semnificativă schimbarea fundamentală a politicii germane, de creștere a cheltuielilor militare și trimiterea de armament în afara țării. Nu mai puțin de 50 de miliarde de euro vor fi cheltuite de Berlin pentru apărare doar în acest an – o sumă record.

Războiul din Ucraina a agravat criza energetică

De fapt, reducerea livrărilor de gaz din Rusia, constatată încă din toamna anului 2021, poate fi văzută acum, retrospectiv, ca un semn că ceva rău se pregătea la Moscova, concomitent cu așa-zisele exerciții militare.

Devine acum foarte clar că Uniunea Europeană trebuie să își regândească strategia energetică, să facă noi investiții și să găsească surse alternative de aprovizionare. La fel, această politică este una pe termen mediu și lung, indiferent de mersul războiului și de evoluțiile politice ulterioare de la Moscova. Dependența de Rusia este periculoasă din punct de vedere strategic și noi am înțeles asta.

Pentru această revoluție în domeniul energiei, ca și pentru refacerea capacităților de producție delocalizate în deceniile din urmă – fenomen care și-a vădit riscurile, în pandemie și acum, în război – va fi nevoie de investiții.

Una dintre lecțiile pandemiei a fost aceea că suntem mai eficienți dacă acționăm împreună. Și mecanismul comun pentru achiziționarea vaccinurilor a fost cea mai bună dovadă. Criticat la început, și-a dovedit, în cele din urmă, eficiența.

Apoi, pentru refacerea economică post-pandemie, Uniunea Europeană  a emis, pentru prima dată, datorii comune. Nu a fost o decizie simplă, a existat și opoziție.

Dar, date fiind războiul și criza energetică, devine destul de clar că eurobondurile vor deveni obișnuința și nu excepția cauzată de pandemie.

Presiunea publică este uriașă

Sute și sute de mii de oameni ies pe stradă în marile capitale ale Europei pentru a protesta împotriva războiului și a da glas îngrijorărilor pentru siguranța întregii Europe. Va fi greu, dacă nu chiar imposibil, pentru guvernele ”frugale”, să se mai opună acestui curs, atunci când pericolul ne pândește pe toți, deopotrivă.

Și mai este ceva: menținerea coeziunii nu va fi de imaginat în absența unui puternic model social european. Încă o lecție a acestui șir întreg de crize care ne-au lovit în ultimii doi ani.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica