În fiecare an, Cehia și Slovacia, marchează, în cea de-a doua jumătate a lunii noiembrie, aniversarea protestelor de masă care au dus la prăbușirea regimului comunist din ceea ce era atunci țara comună, Cehoslovacia.

Evenimentele au rămas cunoscute drept Revoluția de Catifea – nume care a ilustrat caracterul lor pașnic și cedarea aproape de bunăvoie a puterii, de către autoritățile comuniste, sub presiunea manifestanților.

La 17 noiembrie 1989 încep primele proteste. La  24 noiembrie secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează. La 28 noiembrie  încep negocierile între manifestanții reprezentanți  de Forumul Civic și Partidul comunist. În ziua următoare, este abolit articolul din Constituție care prevedea monopolul Partidului comunist. La 5 decembrie, gardul de sârmă ghimpată de la granița cu Austria și Germania de Vest este desființat. La 10 decembrie este desemnat primul guvern federal necomunist de după 1948.

În 28 decembrie, Alexander Dubcek, conducătorul primăverii de la Praga, mișcarea reformatoare din 1968, înăbușită de tancurile sovietice, este ales președinte al Parlamentului. A doua zi, adunarea îl desemnează ca președinte al țării pe dramaturgul și disidentul Vaclav Havel. Acesta intră în Hrad, impunătorul castel praghez, purtând – se spune – o cravată împrumutată de la un ziarist.

În acest weekend, la aniversarea a 30 de ani de la începutul protestelor, 250.000 de oameni au ținut să iasă în stradă pentru a atrage atenția asupra amenințării la adresa democrației, din partea elitelor politice.

Dar unde sunt astăzi cele două state-surori, Cehia și Slovacia, separate printr-un divorț, tot de catifea, în 1993? Economic, nu se poate spune că o duc rău. Cehia a ajuns la 90% din produsul intern brut pe locuitor raportat la media europeană. Slovacia este la 78% dar a aderat deja la zona euro. Cele două state au beneficiat încă de la începutul anilor 1990 de investiții masive, îndeosebi din Germania și cu preponderență în sectorul auto. Praga a devenit un magnet pentru turiștii din întreaga lume.

Dar nemulțumiri există. Manifestarea de la Praga din weekend a vizat mai ales politica premierului Andrej Babiš – un prosper om de afaceri acuzat de conflicte de interese legate de folosirea fondurilor europene, dar și de faptul că ar fi fost informator al poliției secrete comuniste. Nemulțumiri se ridică și împotriva președintelui Milos Zeman, cunoscut pentru atitudinile sale eurosceptice și pro-ruse.

Și în Slovacia au avut loc în ultimii ani mari proteste împotriva corupției guvernamentale, care au culminat după uciderea jurnalistului de investigații Jan Kuciak, în februarie 2018. Acesta cerceta fraude cu fonduri europene, în care ar fi fost implicați oameni din guvern dar și membri ai crimei organizate italiene.

Premierul Robert Fico a fost nevoit să demisioneze dar în loc a fost instalat un apropiat de-al său, Peter Pellegrini.

Patru persoane au fost puse sub acuzare, printre care și un om de afaceri cu puternice conexiuni politice şi despre care procurorii consideră că a comandat crima.

În martie, slovacii au ales, pentru prima data, o femeie în funcţia de preşedinte. Zuzana Caputova, o avocată de 45 de ani, activistă anticorupţie. Aceasta spune multe despre aspirațiile societății slovace, dar guvernul rămâne în mâinile formațiunii de centru stânga ai cărei exponenți sunt acuzați de corupție.

Dincolo de toate acestea, atât în Cehia cât și în Slovacia se face simțită pe scena politică zgura naționalismului și extremismului. În Cehia, partidul naționalist eurosceptic și antiimigrație, Mișcarea pentru Democrație Directă, și condus de politicianul cu origini … japoneze Tomio Okamura, a câștigat peste 9 procente la alegerile europarlamentare din mai. În timp ce în Slovacia, Partidul Slovacia Noastră, care consideră NATO organizație teroristă și a organizat patrule anti-rromi, a obținut 12 % la aceleași alegeri.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica