de Ovidiu Nahoi

În această dimineață, o ediție a Eurocronicii realizată în direct: Parlamentul European se reunește într-o sesiune de două zile, iar Magda Prelipceanu l-a întrebat pe  Ovidiu Nahoi, care se află la Bruxelles pentru a lua pulsul dezbaterilor europene, care sunt principalele mize ale acestei reuniuni:

Va fi o sesiune mai scurtă, de doar două zile, dar plină de momente interesante. Mai întâi, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului, Charles Michel, vor fi prezenți miercuri în plen pentru a dezbate rezultatele Consiliului European din 20 octombrie, care a avut pe agendă războiul din Ucraina, criza energetică, schimbările climatice, situația din Iran, relațiile cu China și viitorul summit UE-ASEAN. Și fiecare subiect este interesant în felul său.

În privința Ucrainei, Comisia propune un împrumut în condiții avantajoase, de 18 miliarde de dolari către statul ucrainean dar există o opoziție din partea unui stat membru – și acela este Ungaria.

În privința relațiilor cu China sunt de așteptat comentarii ale europarlamentarilor legate de recenta vizită la Beijing a cancelarului german Olaf Scholz.

Cât despre criza energetică, Parlamentul European tocmai se pregătește să adopte un act normativ important și anume planul REPowerEU. Și vom mai vorbi despre aceasta, în zilele care urmează.

Dar ce ne poți spune acum despre acest plan?

Ei bine, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei și amorsarea crizei energetice, statele membre au decis că a venit momentul să-și reducă pe termen lung dependența de resursele rusești, această țară nemaifiind considerată furnizor de încredere. Iar Comisia Europeană a decis să aloce 20 de miliarde de euro, bani suplimentari, pentru a susține această tranziție energetică, inclusiv către sursele regenerabile.

Aceste fonduri se vor constitui într-un nou pilon al deja cunoscutului NextGenerationEU, planul de relansare și reziliență post-pandemie. Există și o alocare pe țări, România urmând să primească, prin acest mecanism, aproape 1,4 miliarde de euro.

 Important este că pentru acest act normativ există doi raportori români, Siegfried Mureșan din partea PPE și Dragoș Pîslaru din partea Renew Europe, alături de eurodeputata socialistă din Spania Eider Gardiazabal Rubial. Miza este, așadar, una foarte mare, mai ales că eurodeputații români susțin un amendament prin care România ar putea utiliza și fondurile europene rămase nefolosite în exercițiul 2014-2020 și ar fi vorba de cel puțin 2 miliarde de euro – cu alte cuvinte, am putea transforma o slăbiciune într-o mare oportunitate, dar să vedem dacă amendamentul va trece.

În sfârșit, mai există un amendament care ar putea flexibiliza, într-o anumită măsură, eventuale renegocieri ale planurilor de redresare și reziliență – o idee vânturată și pe la București dar rostită cu voce tare la Roma, de noul premier italian, Grogeia Meloni. Dezbaterile vor avea loc miercuri, iar votul, joi.

Ce mai avem pe ordinea de zi a acestei sesiuni?

Va fi o mult așteptată conferință de presă privitoare la ancheta asupra utilizării sistemului-spion Pegassus. Comisia a fost creată în martie, în urma plângerilor unor activiști civici, politicieni de opoziție și jurnaliști, îndeosebi din Ungaria și Polonia.

Prin această comisie Parlamentul European și-a propus să investigheze dimensiunea presupuselor încălcări ale drepturilor cetățenilor și nu numai în Ungaria și Polonia, ci, în general, în statele membre.

Și, între timp, un scandal de proporții a izbucnit și în Grecia, unde peste 30 de persoane susțin că au găsit în telefoanele lor urme ale aplicațiilor-spion. Primele concluzii vor fi prezentate de președinta comisiei, europarlamentara neerlandeză Sophia In ‘t Veld.

Nu putea lipsi subiectul extinderii Spațiului Schengen…

Este adevărat, însă în această sesiune a Parlamentului European , vedeta va fi Croația. Se așteaptă ca eurodeputații să dea undă verde pentru aderarea acestei țări la spațiul de liberă circulație, un vot care, în cazul României și Bulgariei, a fost dat în 2011. Evident, decizia finală trebuie dată în Consiliu, cu unanimitate.

Dar care este starea de spirit în rândul eurodeputaților români cu privire la dosarul Schengen? Ai reușit să-ți faci o imagine?

Am reușit să discut ieri pe acest subiect cu mai mulți eurodeputați și aș putea spune că am observat un optimism moderat. Sigur, lucrurile nu s-au schimbat fundamental în ultimele zile, rămâne semnul de întrebare privitor la Țările de Jos sau mai precis la Mark Rutte, dar, așa cum spunea unul dintre europarlamentarii cu care am discutat, partida se joacă.

Ce am mai observat, însă, a fost faptul că eurodeputații cu care am discutat doresc foarte mult ca dosarul să fie pus pe agenda Consiliui de Justiție și Afaceri Interne pe 8 și 9 decembrie, sub președinția cehă. Deci, să nu se mai aștepte alte consilii. Tot timpul vor fi alegeri undeva, nu mai acceptăm nicio amânare, spunea un eurodeputat.

 Am observat însă și o nuanță: se pare că am fi de acord cu un anumit mecanism de monitorizare, pe o perioadă limitată, de 6 luni sau un an, pentru a mai potoli temerile din Olanda referitoare la primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Temeri care pot fi exploatate electoral.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, președinta parlamentului, Roberta Metsola, a anunțat că vineri de va afla la Chișinău, unde o va întâlni pe președinta Maia Sandu și va lua cuvântul într-o sesiune specială a parlamentului. Metsola va mai avea întâlniri cu prim-ministra Natalia Gavriliță și cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. De asemenea, președinta parlamentului European va participa la o dezbatere publică alături de studenții din Chișinău.

www.rfi.ro