de Ovidiu Nahoi

Îngrijorarea crește în Uniunea Europeană cu privire la o intensificare a fluxurilor de migranți pe ruta Balcanilor de Vest – și în special prin Serbia. Aceasta ar pune o presiune suplimentară în Europa Centrală, în pragul unei ierni care și așa se anunță dificilă.

Problema este că Serbia permite călătoriile fără viză din țări precum India, Tunisia sau Burundi și în același timp, cetățenii sârbi se bucură și de călătorii fără viză în UE. Acest lucru poate face ca migranții să călătorească mai ușor în Serbia și apoi să încerce să forțeze continuarea călătoriei spre țările UE.

Statisticile arată că în primele nouă luni ale anului 2022, au fost detectate peste 106.000 de persoane care au intrat în UE pe ruta Balcanilor de Vest fără documente oficiale – de peste trei ori mai multe decât în 2021. Și de aproximativ zece ori mai mult în comparație cu aceeași perioadă din 2019, scrie Politico, citând ultimele date de la Bruxelles.

Dacă lucrurile vor continua în ritmul acesta, controversa se va accentua în lunile următoare.

Țările din Europa Centrală, care deja suportă o mare presiune din partea refugiațiilor ucraineni sunt cele mai îngrijorate și, mai mult, spun că, Serbia face, de fapt, jocul Rusiei.

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, avertiza săptămâna trecută că deja „capacitățile sunt la limită”, în timp ce „abuzul de călătorii fără viză” în Serbia a alimentat o creștere a numărului de solicitanți de azil. Austria a primit 56.000 de astfel de cereri numai între ianuarie și august, a spus oficialul de la Viena.

Chestiunea migranților se adaugă unei liste mai lungi a subiectelor în care Serbia se situează în dezacord cu UE.

Cancelariile europene sunt nemulțumite că Serbia, care își dorește să devine stat membru al UE, nu a s-a alăturat europenilor în sancționarea Rusiei.

Și acum există și temeri că Belgradul, în mod indirect, face jocul Kremlinului, care vrea să producă disensiuni în UE, favorizând un nou aflux de migranți, în pragul unei ierni dificile.

Europenii își amintesc de jocul de anul trecut al dictatorului de la Minsk, Alexander Lukașenko. Aflate sub sancțiuni europene ca urmare a aterizării forțate a unui avion de linie, pentru capturarea unui jurnalist de opoziție și a partenerei sale, autoritățile de la Minsk au răspuns prin încurajarea sosirii unui mare număr de migranți, proveniți în special din Orientul Mijlociu. Aceștia au fost îndrumați către vest, la granița cu Polonia, unde au pus o presiune constată timp de câteva luni.

Întrucât Serbia nu a suspendat zborurile către Rusia, așa cum au făcut toți europenii în urma declanșării invaziei, există temeri că un episod de acest gen se poate repeta acum.

Belgradul a promis recent Uniunii Europene că până la sfârșitul anului își va modifica politica de vize pentru țările cu potențial de imigrație, dar UE așteaptă acum fapte. 

www.rfi.ro