Matei Bogdan
Publicat în 15 iunie 2022, 19:00 / 241 elite & idei

Ovidiu Raetschi: Predicția rămâne forma cea mai sofisticată, capricioasă și prețioasă de analiză în relațiile internaționale sau de intelligence

Ovidiu Raetschi: Predicția rămâne forma cea mai sofisticată, capricioasă și prețioasă de analiză în relațiile internaționale sau de intelligence

Capacitatea/incapacitatea de a intui mișcările Rusiei în contextul agresiunii împotriva Ucrainei (plecând chiar de la ordinul de invazie) au dovedit (din nou!) că predicția rămâne forma cea mai sofisticată, capricioasă și prețioasă de analiză în relațiile internaționale sau de intelligence. E drept că nu toți analiștii doresc sau sunt în vreun fel obligați să facă predicții; există o sumedenie de cercetători de valoare care se mulțumesc să explice post factum evenimentele, oferind eventual un cadru teoretic care ar putea fi testat în viitor. Alții, precum Francis Fukuyama, rămân comentatori descriptivi/explicativi încântători, deși predicțiile lor au doar valoare literară. Există, desigur, și cazul comentatorilor care – fără o presiune anume de a face predicții – insistă să le facă – și ratează integral. În astfel de cazuri, din fericire (dacă putem spune așa), în joc e doar propria lor credibilitate – vag și cea a disciplinei în ansamblu (prin contagiune).

Lucrurile sunt mult mai complicate când expertul care face predicția e angrenat într-un sistem în care verdictul său are implicații economice, politice, militare reale și majore. Chiar și în cazul în care are acces la informații speciale („clasificate”), și acest expert e nevoit să apeleze la instrumentele clasice ale analizei – precum portretul psihologic al decidenților sau raportul cost-beneficii (pentru că informațiile clasificate se contrazic între ele și se pierd într-un zgomot de fond infernal – vezi cazul D-Day, când Aliații au bombardat Germania nazistă cu informații contradictorii privind data debarcării, oferindu-le printre ele și ziua corectă, pentru ca tocmai absența ei din listă să nu bată la ochi). Cea mai catastrofală predicție pe care eu o cunosc îi aparține lui Eli Zeira, șeful Aman (intelligence-ul militar israelian), care în 1973 a ignorat zeci de avertismente și dovezi directe privind atactul iminent egipteano-sirian, insistând în schimb – în baza unui raționament alambicat și pur speculativ – că Anwar Sadat și Hafez al-Assad nu vor declanșa un război. În paralel, șeful Mossad, Zvi Zamir, făcuse predicția corectă privind atacul – însă singura analiză care conta formal pentru declanșarea mobilizării era cea a directorului Aman.

Prin contrast, predicțiile corecte restabilesc cumva demnitatea analizei. Amiralul britanic Fisher (deopotrivă decident și analist – o specie rară) a estimat corect că Germania va începe războiul în anul 1914, după finalizarea lucrărilor la canalul Kiel. În egală măsură, predicția lui Edwin Layton și Joseph Rochefort privind atacul japonez de la Midway (locul și data), împotriva unor evaluări eronate ale analiștilor de la Washington, arată cât de precisă poate fi analiza dacă selecția și prelucrarea informațiilor brute e una corectă.

Ultima ora:

ObservatorȘtefan Popescu: Lumea, pe scurt…

PoliticIon M. Ioniță: Ce efecte are demisia președintelui?

EconomieRăzvan Popescu: ROMGAZ a publicat rezultatele operaționale cheie preliminare aferente anului 2024

ExternIulian Chifu: Cursa pentru partenerul de coaliție al PAS-ului Maiei Sandu la generalele din Republica Moldova

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteRadu Puchiu: Extrem de onorat că am avut ocazia să moderez primul Aspen Dialog din acest an – The Power of Convening in Turbulent Times

EditorialȘtefan Popescu: Lumea, pe scurt…

CulturaIonuț Vulpescu: Podcast – invitat, actorul Constantin Dinulescu (sezonul 5, episodul 1)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe