Pentru Cristian Tudor, Microgreens era până anul acesta o afacere cu venituri mari, obținute din plante foarte mici. Pandemia a schimbat însă dimensiunile realității
La jumătatea lui martie 2020, Cristian Tudor (30 de ani) ar fi trebuit să vândă circa 20% din Microgreens, businessul exotic – bazat cel puțin până la momentul respectiv pe vânzarea de microplante către restaurantele cu pretenții – pe care l-a fondat în urmă cu șase ani împreună cu sora sa. Banii care ar fi trebuit să vină de la un investitor ar fi urmat să fie folosiți pentru dezvoltarea și diversificarea companiei sale cu 19 angajați, care a generat anul trecut venituri de aproape un milion de euro din vânzarea unor produse cu un preț mediu de puțin sub un euro.
Pe 15 martie a fost decretată însă starea de urgență pe teritoriul României, o primă măsură care avea să schimbe din temelii modul de a face business pentru mulți antreprenori. În special pentru cei din HoReCa, domeniu care aducea 85-90% din veniturile companiei Microgreens.
Un studiu realizat în iulie de asociația patronală HORA și platforma de rezervare și recenzii pentru restaurante Restograf arăta că aproape 55% din respondenți au avut scăderi de cel puțin 80% în perioada restricțiilor de circulație. Iar cavalcada închiderii spațiilor interioare de servit masa în orașele cu o rată a infectării cu noul coronavirus de peste trei la mia de locuitori este în plină desfășurare. Și, odată cu venirea sezonului rece, supapa pe care o ofereau terasele s-a închis și ea.
Afacerea Microgreens, sub semnul întrebării
Nefinalizarea tranzacției pe care o pregătea de la sfârșitul lui 2018 nu era, de fapt, cea mai mare problemă a sa din acel moment. Însuși modelul de business al companiei era pus sub un serios semn de întrebare: când criza se va fi adâncit, oare restaurantele – fie ele și de lux – vor mai comanda ghivecele sale cu plăntuțe vii, un produs care face parte din categoria „nice to have“? Era evident că se impunea o schimbare serioasă.
Privirea i s-a îndreptat atunci către piața de retail, cea care îi asigura înainte de pandemie restul de 10-15% din venituri. Pentru asta însă avea nevoie de produse și servicii noi, adaptate noului canal de vânzare. Criza de lichidități nu s-a instalat imediat, pentru că, în primele luni de lockdown, Tudor a cheltuit toate rezervele pentru plățile curente, după cum își amintește cu un zâmbet ușor autoironic în colțul gurii.
De-abia prin iunie a intrat într-un „impas“. Chiar când piața HoReCa a început să se mai dezghețe cât de cât, s-a văzut în imposibilitatea de a livra ce doreau clienții, pentru că nu mai avea suficienți angajați și suficiente resurse. Plus că o parte dintre microplantele pe care le solicitau restaurantele sau organizatorii de evenimente ar fi trebuit sădite în perioada de izolare totală.
Continuare, aici.
Ultima ora:
ObservatorIlie Pușcaș: Tehnologia blockchain devine un pilon strategic pentru economia viitorului
PoliticRadu Burnete: Mark Rutte a transmis astăzi un mesaj foarte clar – România are aliați pe care se poate baza. Dacă România este atacată, 31 de state vor sări în apărarea ei
EconomieGruia Stoica: Electroputere VFU Pașcani, parte a GRAMPET Group, câștigă pentru a treia oară în fața STB, în procedura de atribuire a contractului de tramvaie pentru București
ExternCristian Andrei: Câteva facts despre alegerile de ieri din US, care ne arată lucrurile un pic mai nuanțate
SocialStefan Radu Oprea: Profesor pentru o oră!
EvenimenteCristian Sporis:🚀 MoonshotX Edition II Bootcamp – Romania’s first private economic diplomacy platform!
EditorialMarco Badea: New York-ul și-a ales primarul care promite să-l salveze. Zohran Mamdani intră în război cu Trump
CulturaLigia Deca: În domeniul cultural, România continuă să-și protejeze și să-și promoveze patrimoniul, inclusiv siturile de patrimoniu UNESCO
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe


