Matei Bogdan
Publicat în 15 aprilie 2020, 18:09 / 171 elite & idei

Petre Roman: Haos în nemișcare și ieșirea din haos

Petre Roman: Haos în nemișcare și ieșirea din haos

de Petre Roman

Când politica se desfășoară în același cadru al intereselor de partid împletite cu interese personale, iar problemele realității trăite sunt ignorate sau neglijate avem haos în nemișcare. Toate sondajele de opinie arată că oamenii muncii – fizice sau intelectuale – și-au pierdut încrederea în politicieni și instituțiile politice (partide, guverne, parlament). Foarte mulți au sentimentul că trăiesc sub amenințarea nesiguranței și haosului. Această opinie reflectă o realitate: eșecul liderilor politici în mobilizarea resurselor umane și materiale ale țării într-o direcție pozitivă, eficientă și dinamică. Atitudinea cinică a unor învingători în lupta politică, dar fără niciun merit personal în creșterea bunăstării publice, este rezumată în cunoscuta frază neoliberală: „Dacă oamenii nu prosperă, asta e problema lor”.

Sistemul occidental îi favorizează desigur pe cei bogați și totodată se bazează pe posibilitatea de a alege și pe deschiderea oferită talentului și spiritului întreprinzător. De la Adam Smith în forma inițială și de la Milton Friedman în forma actuală, calea de a fi în capitalism este: odată cu mari câștiguri vine riscul, responsabilitatea și obligația de a da socoteală pentru acțiunile tale.

Sistemul real-funcțional în România este acela în care foarte mulți dintre cei care au bani i-au obținut prin însușirea ilegală, dar larg tolerată, a unei părți considerabile din banul public. Este o îmbogățire fără niciun temei just. O economie de piață, fără economie și fără piață. O mașinărie a corupției. Sub comunism glumeam amarnic, când aveam curaj, spunând că PCR egal Pile, Cunoștințe, Relații.

În democrația de azi (PCR a dispărut acum 30 de ani), sistemul promovărilor și alocării banilor publici e inundat de aceleași pile, relații și cunoștințe. Această nedorită introducere e necesară intenției de a gândi o schimbare după ce va trece momentul blocajului extrem de apăsător generat de epidemie. Într-adevăr, toți specialiștii în economie sau finanțe anunță o situație economică și socială extrem de deteriorată în întreaga lume. Întrebarea obligatorie pentru noi toți, dar în primul rând pentru conducerea politică, este dacă există o ieșire din criză spre o Românie mai funcțională, mai puternică în momentul revenirii la normalitate. În aceste zile acumulăm grave momente de derută și haos. Cum altfel am putea numi situațiile în care personalul medical din prima linie a urgențelor a fost atât de grav neprotejat, sau sosirea zecilor de mii de români la frontieră fără a putea fi riguros controlați dacă sunt sau nu infectați cu Coronavirus, sau miile de români ce așteptau într-o crasă dezordine plecarea la muncă spre Germania? Așa încât marea problemă este: cum să ajungem acolo unde ne-am dori atât de mult să fim plecând de unde suntem acum? Citind o frumoasă poezie americană a lui Nick Laird ”Please rate”, am fost stimulat să parafrazez: vă rugăm să evaluați starea actuală a României pe o scară de la 1 la 10 în care 1 este starea mediocră, de rămânere în urmă, săracă în împliniri, iar 10 adaptarea permanentă și de succes la o dinamică pozitivă. Forța împrejurărilor ne poate conduce să facem lucruri pe care nu le-am prevăzut și nici măcar nu le-am gândit și probabil nici nu le făceam. E datoria de absolută însemnătate a liderilor politici să preia această forță pentru o relansare economică națională de maximă actualitate.

Zilele trecute Joseph Stieglitz, câștigător al premiului Nobel pentru economie în 2001, arăta că soluțiile crizei economice generată de Coronavirus, adăugate soluțiilor crizei inegalităților economice și a crizei climatice, cer o creștere semnificativă a cheltuielilor guvernamentale. Marile economii ale lumii au inițiat deja uriașe programe de creditare financiară pentru susținerea locurilor de muncă și a întreprinderilor aflate sub un iminent risc de faliment. În al doisprezecelea ceas și Uniunea Europeană a reușit să formuleze un program complex în valoare de circa 500 miliarde de euro în favoarea absorbției consecințelor extrem de grave ale blocajului și destrămării activităților economice. România are ocazia, perfect compatibilă cu tot ceea ce își asumă acum Uniunea Europeană, de a lansa un mare program de investiții publice în proiecte tehnologice în care avem (încă) o capacitate de dezvoltare tehnologică/industrială: modernizarea echipamentelor energetice, noi capacități de energie electrică verde (hidroenergie și energie nucleară), dezvoltare agro-alimentară competitivă în sectoarele tradiționale și deschizătoare de piețe noi (interne și externe). Ne ajută considerabil, spun economiștii, faptul că datoria publică a României este la nivelul de 38% din PIB, mult sub nivelul țărilor din vestul Europei. Dar la ce folos această datorie publică mică? Dacă nu facem investiții productive de ordinul a multe miliarde euro, folosul nu este pentru români, ci pentru companiile care inundă piața românească cu produsele lor și în plus nu permit o competiție din partea unor producători români.

Mai mult, politicile care măresc cererea agregată în economie prin credite disponibile pentru mari proiecte publice întăresc semnificativ apetitul investitorilor pentru a se asocia acestor investiții. Beneficiul se regăsește spectaculos nu doar în rezultatul final ci mai ales în întreprinderile mici și mijlocii românești care sunt în mod necesar mobilizate ca agenți asociați direct la dezvoltarea și realizarea proiectelor de investiții. Nu în ultimul rând, este demonstrat și faptul că asemenea proiecte cresc calitatea inovativă în economie.

Acum, când economia este peste tot în lume într-o „stare de comă indusă”, cum zicea Paul Krugman (premiul Nobel din 2004) de curând, este momentul gândirii, a voinței de a realiza și a planificării dezvoltării. Este deci momentul constituirii unui grup național de expertiză ca promotor general al unui plan de relansare economică, susținut concomitent de Parlament și Guvern. Este timpul să vorbim cu o aprigă claritate și cu o voință de certitudine, călcând peste vechea îndoială și permanentă ezitare.

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe