Radu Burnete este director executiv al celei mai mari asociații patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme.

Telemunca, kurzarbeit sau munca în sistem hibrid sunt doar câteva dintre conceptele pe care pandemia le-a adus pe piața muncii. Viitorul nu pare însă sigur pentru nicio meserie într-o perioadă în care efectele pandemiei și cele alea inflației devin tot mai evidente.
După o perioadă îndelungată de adaptări și ajustări ale stilului de muncă, numeroase companii sperau să poată reveni la un sistem de lucru mai apropiat de cel dinaintea pandemiei. După cum spune însă pentru Europa Liberă președinte executiv al Asociației Patronale Concordia, Radu Burnete, valul patru al pandemiei forțează companiile din România să amâne aceste planuri.

Pe piața muncii, pandemia va însemna, cel mai probabil, adoptarea flexibilității în privința prezenței angajaților la muncă și a unui sistem hibrid. Stilul de lucru nu este însă singura provocare. Radu Burnete semnalează riscurile determinate de evoluțiile regionale și globale (inclusiv majorarea prețului la energie sau lipsa materiei prime pentru anumite industrii), dezechilibrele de pe piața forței de muncă și nevoia tot mai acută a unor specializări multiple ale angajaților. În plus, competențele digitale ale acestora vor deveni obligatorii.

1. Europa Liberă: Ce s-a schimbat pe piața muncii de la începutul pandemiei în industriile pe care le reprezentați?

Radu Burnete: „Primul lucru care s-a schimbat este telemunca. Dacă înainte 1-2% din angajați lucrau de la distanță în România, am avut perioade, în timpul pandemiei, când mai mult de o treime din forța de muncă a lucrat de acasă. Valul IV ne readuce în logica muncii de la distanță tocmai când companiile își doreau o revenire parțială la birou. Chiar dacă știm deja cu toții că nu ne vom întoarce la situație de dinainte de 2020, cele mai multe companii și cei mai mulți angajați par să se îndrepte către un sistem hibrid în care se lucrează și de acasă și de la birou. Cred că mai toată lumea s-a convins că nu merge doar de la distanță”.

Economia globală are foarte multe puncte de tensiune acum. Există multe lucruri care pot merge prost și să ajungem într-o recesiune sau cu o inflație mai greu de controlat.

2. Europa Liberă: Care va fi influența valului patru piața muncii?

Radu Burnete: „Valul IV prelungește incertitudinea, ceea ce este rău pentru toată lumea. În loc ca angajații și companiile să știe cum arată programul de lucru pe termen mediu, acum suntem din nou față în față cu incertitudinea și trebuie să decidem de la o săptămâna la altă, în funcție de evoluția pandemiei.O noutate introdusă cu ocazia pandemiei este un cuvânt în germană: kurzarbeit. Nimic complicat. În cazul în care o companie trebuie să reducă neașteptat activitatea ea poate reduce și timpul de lucru al oamenilor și-i plătește pentru cât lucrează. Diferența este acoperită într-o proporție semnificativă de stat”.

3. Europa Liberă: Care sunt semnalele din industriile pe care le reprezentați în privința stabilității locului de muncă?

Radu Burnete: „Pe de o parte, vedem că pandemia a adâncit deficitul cu forța de muncă din multe sectoare ale economiei fie că vorbim de oameni din linia întâi (retail, transport, producție), care au simțit cel mai puternic presiunea, fie că vorbim de IT sau servicii unde telemunca permite unor companii din alte țări să recruteze cu mai mare ușurință. Astfel că aici văd mai degrabă oportunități de angajare. De cealaltă parte vedem trei lucruri: restricțiile impuse în continuare de pandemie în anumite industrii, creșterea costurilor cu energia și problemele de pe lanțurile de aprovizionare globale. Oricare dintre acestea trei poate duce la falimente sau suspendări mai scurte sau mai lungi ale activității. Uneori, asta poate însemna disponibilizare, iar trecerea de la o industrie la alta sau de la o meserie la alta nu se poate face peste noapte”.

Continuarea, aici.