Legea fundamentala a Germaniei este foarte restrictiva in privinta deficitului bugetar dar prevede ca guvernul poate depasi limitele stabilite in perioade exceptionale. Atat Merkel, cat si Scholz au folosit aceasta clauza in pandemie (2020 – 2022).

In 2023 guvernul Scholz a incercat sa foloseasca fondurile necheltuite din pandemie dar Tribunalul Constitutional s-a opus, in luna noiembrie. Bugetul pe 2024 a fost foarte greu alcatuit.

A venit momentul pregatirii bugetului pe 2025. Scholz a pornit de la urmatoarea ipoteza: 60 de miliarde cheltuiti pentru Ucraina, plus beneficii pentru 1,2 milioane de refugiati ucraineni reprezinta o situatie exceptionala, deci clauza privind deficitul din Legea fundamentala nu se poate aplica. Lindner, ministrul finantelor liberal, s-a opus. Scholz l-a demis pe Lindner.

Coalitia cu liberalii nu mai exista. Guvernul Scholz a devenit minoritar.

Probabil vor fi organizate alegeri anticipate. Cine are dreptate? Scholz sau Lindner? Scholz a procedat corect.

Cancelarul interpreteaza Legea fundamentala atunci cand ia decizii, ministrii se executa sau pleaca acasa. Interesant este ca FDP nu vrea sa desemneze un alt ministru, prefera sa fie dat jos guvernul si sa fie organizate alegeri anticipate. FDP – care a luat 1% la alegerile din Turingia.

Nici CDU nu pare a dori sa mai ramana in opozitie. Merz vrea sa fie Cancelar, cat mai rapid. Sa presupunem ca va veni un nou guvern, dupa alegeri anticipate.

Cum va rezolva problema? Tot prin apelul la situatia exceptionala? Cum altfel?!

Ei bine, aici este intreaga explicatie a complicatei probleme din Germania. Sarah Wagenknecht si AfD nici nu vor sa auda de ajutor pentru Ucraina. Pozitia lor este, paradoxal, apropiata de cea a lui Lindner.

Cu nuante, e drept, dar cam aceeasi pozitie. Scholz si SPD vor transforma campania electorala intr-un referendum: vreti sa ajutam in continuare Ucraina? Atunci suntem obligati sa acumulam deficit.