In fiecare zi citesc ceva nou care descrie fascinanta poveste de succes a Israelului in lupta cu pandemia.
Au existat si exista in continuare foarte multe stimulente pentru ca tinerii sa se vaccineze. Fiecare categorie de varsta a fost atrasa de ceva: tinerii cu o pizza si o bere gratuite, cei mai in varsta cu accesul la spectacole pe baza certificatului de vaccinare.
A prezuma ca putem atinge in Romania imunizarea colectiva doar bazandu-ne pe vointa oamenilor de a se vaccina este cat se poate de fals. La un moment dat, numarul celor de pe listele de asteptare va scadea dramatic. S-au vaccinat pana acum cei mai dornici de vaccinare. La restul populatiei este greu de ajuns. Este nevoie de o mobilizare fara precedent a tuturor institutiilor, mai ales in orasele si satele care au ramas in urma cu dezvoltarea, mai ales pentru a ii imuniza pe cei varstnici. Nu este suficient a crea noi centre de vaccinare. Este vital a reda increderea intre cetateni si autoritati. Multe persoane privesc vaccinul ca pe o obligatie din partea statului, nu ca pe un remediu de sanatate. Trebuie explicat ca niciun vaccin nu asigura 100% protectie, ca exista persoane vacconate care nu dezvolta anticorpi, ca unele vaccinuri produc coagulari de sange dar ca este mult mai important a avea o populatie imunizata (in cadrul careia cei ce nu dezvolta anticorpi se vor simti in siguranta) decat sa se perpetueze situatia actuala.
Comunicarea publica a fost pana acum, din pacate, in tonuri de alb sau negru, fara nuante. Trebuie sa ne obisnuim cu un alt stil de comunicare, in care nuantele sunt decisive. Un efect colateral foarte bun al acestei pandemii care accelereaza luarea deciziilor, adaptabilitatea speciei umane si progresul medicinei.