Adriana
Publicat în 12 septembrie 2018, 07:51 / 140 elite & idei

Radu Carp: Se va mai folosi procedura spitzenkandidat în 2019?

Radu Carp: Se va mai folosi procedura spitzenkandidat în 2019?
+ Observator

Tratatul de la Lisabona menţionează că preşedintele Comisiei Europene este aprobat de Parlamentul European şi numit de Consiliul European, ţinând cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European. Aceasta nu înseamnă procedura spitzenkandidat, potrivit căreia partidul cu cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Parlamentul European desemnează viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Prima dată când procedura spitzenkandidat s-a aplicat a fost în 2014, existând un acord între şefii de stat şi guvern reprezentaţi în Consiliul European şi partidele politice reprezentate în Parlamentul European. Candidatul propus de PPE, Jean-Claude Juncker, a preluat poziţia de Preşedinte al Comisiei Europene. La acea dată, fostul prim-ministru britanic, David Cameron, se declara împotriva procedurii spitzenkandidat, partidul său nefiind afiliat PPE (conservatorii britanici au părăsit PPE în 2009), ci făcând parte dintr-un partid politic european ce nu putea emite pretenţii la preşedinţia Comisiei Europene.

Angela Merkel a declarat că îl susţine la preşedinţia Comisiei Europene pe Manfred Weber, actualul lider al grupului parlamentar al PPE în Parlamentul European. Candidatul oficial al PPE se va decide în luna noiembrie, la congresul PPE de la Helsinki. Probabil vor mai participa la competiţia internă negociatorul-şef pe Brexit, Michel Barnier şi fostul prim-ministru al Finlandei, Alexander Stubb. Procedând la această nominalizare, Angela Merkel a creat o situaţie win-win. În luna octombrie vor avea loc alegeri în Bavaria. Un rezultat slab ar face ca rivalul său Horst Seehofer să nu mai poată avea pretenţii mari la nivel federal. În cazul unui rezultat foarte bun al CSU, Angela Merkel va putea afirma că, datorită acestui rezultat, CSU primeşte trofeul nominalizării PPE pentru Manfred Weber – spitzenkandidat şi este de ajuns, alte pretenţii nu mai sunt legitime.

Decizia doamnei Merkel vine la câteva zile după întâlnirea de la Milano între Matteo Salvini şi Viktor Orban. Cei doi lideri au declarat că îşi vor coordona acţiunile la nivel european şi l-au desemnat de Emmanuel Macron duşmanul comun ideologic. S-a adâncit astfel clivajul între adepţii unui model economic şi politic liberal, favorabil globalizării şi migraţiei şi cei care adoptă o poziţie mai conservatoare, ostilă migraţiei şi care este deschisă înrudirii cu populismul de dreapta. Probabil că acest clivaj va fi cel care va determina dezbaterile electorale la alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Manfred Weber este candidatul ideal pentru a aplana acest clivaj şi a reuni consensul ambelor tabere ca membru marcant al CSU este apropiat de politicieni de tip Viktor Orban dar este şi candidatul preferat de Angela Merkel care este mai apropiată de liberalismul de tip Macron.

Ar părea că nimic nu poate sta momentan în calea lui Manfred Weber. Desemnarea sa drept spitzenkandidat al PPE la Helsinki ar face ca funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene să fie la doar un pas distanţă. Totuşi, există câteva impedimente serioase pentru ca acest scenariu să devină realitate. PPE nu are în acest moment decât 8 locuri din cele 28 ale Consiliului European. Presupunând că PPE va avea cel mai mare număr de locuri în viitorul Parlament European, Consiliul European va dori să aibă un cuvânt de spus, mai ales dacă va fi dominat de lideri politici liberali sau socialişti. Întrebarea este câte locuri va avea PPE în viitorul Parlament European. Potrivit unei simulări, pe baza celor mai recente sondaje de opinie din statele membre, PPE va avea 185-190 de locuri dintr-un total de 705 (din cele 751 se vor scădea locurile alocate Marii Britanii). În 2014 PPE a câştigat 217 locuri, în 2009 – 277. În ciuda acestui declin al PPE, este greu de crezut că liberalii şi socialiştii vor putea propune un candidat unic şi vor avea un număr suficient de voturi în Parlamentul European pentru a-şi impune voinţa. Nu este deocamdată clar ce poziţie va adopta Emmanuel Macron. Cu siguranţă nu îl va susţine pe Michel Barnier, acesta fiind văzut ca un reprezentant al Les Republicains, partid care se opune lui Macron. Presupunând că Barnier ar obţine sprijinul En Marche (actualul ministru de Externe francez Le Drian face parte din Partidul socialist, iar prim-ministrul Philippe provine de la Les Republicains), ar pierde sprijinul PPE. En Marche nu este membru ALDE dar Macron se poate împotrivi decisiv lui Weber în cadrul Consiliului European. Pentru ca Macron să agreeze varianta Weber, va fi nevoie ca Angela Merkel să ofere ceva la schimb Franţei. Macron nu este interesat nici de preşedinţia Parlamentului European, nici de poziţia de Înalt Comisar pentru Afaceri Externe, ci doreşte aparent doar poziţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene pentru un apropiat al său. Va fi de acord Angela Merkel cu un francez la conducerea BCE? Totul va depinde de negocierea mai amplă care va urma alegerilor pentru Parlamentul European.

Citeste mai mult: adev.ro/pej7fs

Ultima ora:

ObservatorAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

PoliticAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

EconomieCosmin Ghiță: Nuclearelectrica primește finanțare americană nerambursabilă pentru a găsi locuri potrivite construirii de mini-reactoare

ExternCristian Bușoi: Discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

SocialDaniela Vișoianu: În educație e nevoie de o vacanță. Adevărată.

EvenimenteAlexandru Lazescu: Curs gratuit de jurnalism online

CulturaFlaviu George Predescu: De Ce Citim – Despre poezia lui Marin Sorescu

EditorialGeorge Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe