Radu Carp: Un narativ complex al propagandei ruse – cazul Bănceni

de Radu Carp
În ultima vreme, apariţiile părintelui Mihail Jar, episcop de Bănceni, în media din România au produs nedumerire dar mai ales o gravă confuzie.
Părintele vorbeşte despre abuzurile autorităţilor de la Kiev asupra credincioşilor etnici români din Bucovina de Nord, parte a Ucrainei, foloseşte des termenul de persecuţii şi consideră că ceea ce se întâmplă este un capitol din prigoana creştinilor în general în lume. Întrucât reflecţiile sale se cuplează foarte bine cu o lipsă de informare despre soarta etnicilor români din Ucraina, speculată prin crearea unor narative de dezinformare ale propagandei ruse, cazul trebuie lămurit prin oferirea de informaţii credibile şi prin expunerea tuturor aspectelor relevante.
Cât anume este lipsă de informare şi cât anume dezinformare în mod voit, este greu de spus în acest moment. Pentru a nu ajunge în extrema dominaţiei unui singur narativ de dezinformare, este nevoie de mai multe explicaţii.
Mânăstirea Bănceni a fost întemeiată în 1994, la doar câţiva ani de la dobândirea independenţei statului ucrainean. La vremea respectivă, nu existau dispute legate de jurisdicţia canonică în Ucraina, cu rare excepţii. Biserica Ortodoxă Ucraineană, aparţinând de Patriarhia Moscovei, deţinea un cvasi-monopol confesional În Ucraina. Pe măsură ce conştiinţa de sine a identităţii ucrainene a evoluat, a apărut schisma în cadrul Ortodoxiei ucrainene, fiind astfel posibilă apariţia în 2018 a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, în comuniune cu Patriarhia Ecumenică cu sediul la Istanbul.
Etnicii români din Bucovina de Nord, ca dealtfel şi cei din Basarabia de Sud, nu au avut de ales până în 2018, aparţinând de Biserica Ortodoxă Ucraineană.
În 1992 Sfăntul Sinod al BOR a publicat poziţia sa oficială privind situaţia bisericească din Basarabia şi Bucovina de Nord, afirmând că “nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chişinău şi a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi. Patriarhia Română nu a acceptat şi nu poate accepta niciodată consecinţele nefaste ale pactului Ribbentrop – Molotov”. Drept urmare, în Republica Moldova apare Mitropolia Basarabiei, Federaţia Rusă susţinând în continuare existenţa Mitropoliei Moldovei, afiliată canonic Patriarhiei de la Moscova.
O Mitropolie a Bucovinei, după modelul din perioada interbelică, nu a fost reînfiinţată în Ucraina în 1992 sau ulterior. S-a considerat la vremea respectivă că este mult mai uşor a reînfiinţa Mitropolia Basarabiei, situată pe teritoriul unui stat locuit majoritar de etnici români, decât o Mitropolie într-un stat unde etnicii români sunt minoritari. A fost vorba de un raţionament mult prea optimist: Republica Moldova a acceptat cu greu existenţa Mitropoliei Basarabiei în timpul cât la guvernare s-a aflat Partidul Comuniştilor, ale cărui acţiuni erau dictate de la Moscova. Doar intervenţia CEDO a făcut posibilă înregistrarea Mitropoliei Basarabiei în Republica Moldova.
În Ucraina, Federaţia Rusă a profitat de lipsa unei alternative pentru comunitatea credincioşilor ortodocşi de etnie română. În 1994 este ridicată Mânăstirea de la Bănceni, din Ţinutul Herţa, fondator fiind părintele Mihail Jar. Patriarhia Moscovei a sprijinit foarte intens această mânăstire, deoarece se potrivea perfect narativului propagandei statului şi bisericii: o comunitate 95% românească, în Ucraina care acceptă entuziast jurisdicţia Patriarhiei de la Moscova, în contradicţie cu restul ucrainienilor care sunt refractari. Faptul că această mânăstire se află la doar câţiva kilometri de ceea ce avea să devină graniţa NATO şi ulterior a UE i-a conferit un loc cu totul aparte în narativul propagandei ruse. A existat în permanenţă un aranajament de tip quid pro quo: Moscova oferă finanţare şi recunoaştere, părintele Jar ca stareţ al Mânăstirii Bănceni oferă supunere necondiţionată. Din acest aranjament a făcut parte si permisiunea de a fi oferite slujbe în limba română dar limba rusă nu a fost niciodată interzisă ca limbă de cult. Preşedintele pro-rus Ianukovici a pus foarte bine în aplicare narativul propagandei ruse. Campania sa electorală s-a concentrat în partea de vest a Ucrainei, locuită şi de minoritari. Pentru a sublinia comuniunea între etnicii români şi Patriarhia de la Moscova, având ca efect legitimarea unui lider politic pro-rus, părintele Mihail Jar a legat o strânsă prietenie cu Viktor Ianukovici, declarând în mai multe rânduri că este confesorul său. Astfel, mesajul transmis etnicilor români din Bucovina de Nord a fost că doar Ianukovici (implicit sponsorii săi politici de la Moscova), Jar şi Biserica Ortodoxă Rusă îi pot apăra de “ucrainizare”.
Ultima ora:

ObservatorNicholas S. Kass on President Trump’s Vision and the Romanian-American Partnership – Exclusive Interview on Antena3 CNN

PoliticLigia Deca, numită secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

EconomieNicholas S. Kass on President Trump’s Vision and the Romanian-American Partnership – Exclusive Interview on Antena3 CNN

ExternAlexandru Grumaz: Supraviețuirea Europei!

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteAlexandru Bogdan: A relaxed chat about the key takeaways from 2024 and hopes for 2025

EditorialDan Mircea Cipariu: Detector pentru “războinicii viteji”!

CulturaAndreea Paul: Conflictele intergeneraționale au un remediu fantastic prin teatru
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe