Matei Bogdan
Publicat în 12 ianuarie 2022, 18:46 / 180 elite & idei

Radu Craciun: Momentul adevarului pentru “aurul digital”

Radu Craciun: Momentul adevarului pentru “aurul digital”

de Radu Craciun

Fanii criptomonedelor, dar si analisti sofisticati ai pietelor financiare, au de ceva vreme o noua teorie. Bitcoin-ul este noul “aur”, motiv pentru care au etichetat criptomoneda ca fiind “aurul digital”. Explicatia are la baza, pe langa un interes evident de marketing, si observatia conform careia inflatia peste asteptari din marile economii ale lumii nu a antrenat o crestere a pretului aurului conform traditiei. In schimb, valoare Bitcoin a explodat in ultimii ani, avand in vedere imposibilitatea tiparirii acestuia intr-un mod discretionar, o analogie cu aurul a carei cantitate existenta deasupra pamantului creste cu doar 1% pe an. Evolutia mai sus aminita a fost pentru unii dovada ca protectia la inflatie nu o mai asigura investitiile in aur, ci cele in Bitcoin, acesta fiind activul catre care se indreapta fonduri care pana acum cativa ani s-ar fi indreptat catre aur. Cred ca este o concluzie, care, chiar presupunand ca este corecta, este departe de a justifica eticheta de “aur digital”, eticheta care poate induce in eroare publicul larg de o maniera periculoasa. Aurul a avut in istorie doua roluri esentiale. In primul rand acela de pastrator de valoare, motiv pentru care multa vreme monedele erau turnate in aur. Ulterior, din acelasi motiv, a fost utilizat ca activ de referinta pentru sistemele monetare standard-aur care se bazau pe un pret fix de conversie al monedei respective in aur. Chiar si dupa abandonarea acestui sistem, aurul a ramas un activ important in rezervele oricarei banci centrale. Insa aurul mai are un rol extrem de important, si anume acela de activ de refugiu. Activele de refugiu nu sunt foarte multe si le putem numara pe degetele ambelor maini. Este vorba de acele active care sunt achizitionate de catre investitori pentru a-si pune la adapost banii, in contexte percepute ca fiind riscante sau periculoase. Perspectiva unei crize economice sau geopolitice majore, a unui razboi, a unor tulburari sociale de amploare ii face pe investitori sa vanda activele financiare riscante si sa se refugieze in titluri de stat americane, germane sau japoneze, in franci elevetieni sau dolari americani sau in aur, ca sa amintesc cateva din asa numitele active de refugiu (safe haven). Faptul ca o criza geopolitica precum cea din Kazahstan a dus la prabusirea Bitcoin ne demonstreaza de ce etichetarea bitcoin ca “aur digital” este o exagerare. Prin natura sa, Bitcoin este dependent in mod critic de buna functionare a infrastructurii IT care ii asigura existenta. Aceasta il face extrem de vulnerabil la crize care au printre consecinte intreruperea curentului electric sau a internetului. Confruntata cu restrictiile impuse de China, activitatea de “minare” a criptomondelor s-a mutat in tara vecina, Kazahstan. Aici, conform Fortune, 70% din energie este produsa in temocentrale invechite, utilizand un carbune de calitate inferioara, cu 50% mai poluant decat cel din China, iar restul de 30% din gaze naturale. Consumul de energie al acestor activitati a devenit atat de mare, incat marile orase au inceput sa se confrunte cu pene de curent, ceea ce a impus introducerea de restrictii in activitatile de “minare”, asa cum se va vedea, insa, fara mare succes. De-abia inchiderea internetului din Kazahstan a permis o evaluare a ponderii reale a tranzactiilor globale efectuate prin logistica digitala din aceasta tara. In primele ore de inchidere a internetului, 12% din “resursa digitala” necesara Bitcoin la nivel global disparuse. Ulterior procentul a crescut la 18%. In acest context, Bitcoin s-a prabusit in cateva ore cu aproape 10%. “Aurul digital” si-a pierdut stralucirea exact intr-un moment in care ar fi trebui sa isi arate rezilienta. Ceea ce ne duce la doua concluzii relevante pentru viitorul Bitcoin. In primul rand, daca protectia la inflatie prin Bitcoin e o tema care poate fi discutata, protectia prin Bitcoin la crize majore este inexistenta, dat fiind infrastructura digitala esentiala de care are nevoie si care poate deveni foarte usor victima crizelor de energie, de internet sau a actelor de sabotaj/distrugere. Deci exact riscurile pe care detinerea de aur fizic in marile banci ale lumii sunt mai degraba mici. In al doilea rand, mai intai in China, in provincia Xinjiang si apoi in Kazahstan, minarea criptomonedelor a fost o sursa de emisii masive de bioxid de carbon in atmosfera. In conditiile presiunii existente in directia “inverzirii” productiei de energie electrica, din ce in ce mai multe tari vor prioritiza utilizarea energie “murdare”, avand in vedere costurile asociate emisiilor de CO2. Cu alte cuvinte, cresterea preturilor la energie pentru industrie si populatie din cauza “mineritului” criptomonede va fi din ce in ce mai greu de tolerat. Ceea ce ne duce la urmatoarea constatare. Piata aurului in lume este reglementata de decenii si are sanse mici sa mai ofere surprize. Reglementarea tranzactiilor cu criptomonede este abia la inceput si multe surprize sunt inca in joben. Un weekend placut!

Sursa: » Momentul adevarului pentru “aurul digital” (http://www.raducraciun.ro/momentul-adevarului-pentru-aurul-digital/)

Ultima ora:

ObservatorGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

PoliticOana Țoiu, despre victimele violenței domestice: ”Nu poate nimeni în locul lor să apeleze la autorități, însă sunt câteva lucruri care le pot fi de ajutor”

EconomieGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

ExternRadu Carp: Umbra lui Putin în Italia post-Draghi – între Rousseau şi Montesquieu

SocialNicoleta Munteanu: Povestea româncei care este parteneră într-o companie care are în responsabilitate peste 6 miliarde de euro şi care a dezvoltat singură un program unic pentru copiii din toate şcolile din România

EvenimenteFlavia Popa şi Ciprian Stănescu – Climate Change Summit şi cum schimbăm paradigma mediului

CulturaDan Mircea Cipariu: ORLAN, file de corp și auto-hagiografie

EditorialAlexandru Grumaz: După Putin ultranaționaliști? (III) (lecții din războiul din Ucraina)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe