2024 este anul cu patru rânduri de alegeri în România – europarlamentare, parlamentare, locale și prezidențiale. Campaniile electorale, ca și alegerile, vin cu o serie de riscuri digitale, atât pentru partide, cât pentru votanți sau chiar pentru procesul electoral și rezultatele alegerilor. 

Scurgerile de informații, atacurile de tip ransomware – precum cele care au perturbat activitatea din spitalele din România la jumătatea lui februarie – sau zgomotul creat de dezinformarea de toate tipurile sunt principalele temeri ale specialiștilor atunci când vine vorba de alegeri.

Atacurile nu iartă pe nimeni, de la instituții de securitate națională la oamenii obișnuiți și, deși uneori par aleatorii, fără o legătură directă unul cu altul, există momente când cei care se ocupă cu descoperirea hackerilor fac cele mai de neînchipuit conexiuni. Așa se face că un atac la o bancă din Europa și altul la poliția canadiană ajung să aibă un atacator comun.

2024 este anul cu alegeri în 65 de țări anul acesta. Unul prielnic pentru hackerii economici – cei care urmăresc doar un interes pecuniar, dar și pentru cei politici, care vor destabilizarea sistemelor democratice ale lumii, spun specialiștii.

Pojghița dintre real și virtual e atât de subțire și greu de menținut, că riscul ca zgomotul să treacă din lumea virtuală în cea reală este extrem de mare, iar rezultatul ar putea fi dezastruos, sunt de părere experții în securitate digitală, dar și consultanții care s-au ocupat de campanii.

Hack and Leak

Scurgerile de informații au fost, în ultimii 20 de ani, una dintre cele mai folosite metode de influențare a alegerilor.

Metoda era simplă: cineva (un hacker sau o grupare rău-intenționată) obținea date din computerele partidelor sau ale unor politicieni. Acestea erau transmise către presă, ajungeau la public și duceau la declanșarea unor scandaluri electorale care puteau influența rezultatele sau puteau duce la retragerea din cursă a unora dintre candidații vizați.

Metodele mai noi fac ca astfel de scurgeri de informații să fie mai eficiente.

„De multe ori, actorii rău intenționați doresc, de exemplu, să amestece informații false cu informații adevărate în scurgeri de informații”, explică Lukas Krol, expert și trainer internațional în securitate digitală, pentru Europa Liberă.

Continuarea, aici.