Analiștii politici Cristian Pârvulescu, Adrian Moraru, Marius Pieleanu, Alfred Bulai și Radu Magdin au comentat, pentru AGERPRES, modul de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

În opinia lui Pârvulescu (Asociația Pro Democrația), desfășurarea campaniei prin afișaj stradal, dar mai ales în mediul online s-a dovedit a fi una „agresivă”, cel puțin la nivelul Capitalei.

„În ce privește Bucureștiul, pentru mine e surprinzător panotajul. În condițiile în care este evident că panotajul contează mai puțin decât altă dată, este totuși foarte prezent. E o bătălie a panotajului, a outdoor-ului peste tot. Nu sunt cum erau în urmă cu 10 ani și mai bine, bannere imense, dar este un panotaj agresiv pe principalele bulevarde care din punctul meu de vedere nu are nicio explicație logică. Sunt bani aruncați (…) sau putem să facem ipoteze că nu sunt bani aruncați, ci sunt bani care se duc într-o altă direcție”, a declarat Pârvulescu pentru AGERPRES.

Acesta a subliniat că o astfel de campanie ar putea fi de înțeles în cazul unor candidați fără notorietate, „dar nu când vorbim despre Iohannis și Ponta”, adăugând că, prin afișajul stradal, se dă „o bătălie a orgoliilor” între candidații pentru funcția de președinte.

„Încă la Iohannis aș putea înțelege că vrea să compenseze prezența mai slabă pe televiziuni, din diferite motive, cu panotajul și că panotajul lui Iohannis încearcă să compenseze în București absența sa în dezbaterea publică, dar din experiențele altor campanii un astfel de panotaj poate trezi reacții adverse mai ales la un electorat care este ceva mai sensibil și care poate să facă aprecieri economice, poate să realizeze că panotajul costă niște bani. E clar că acum prin panotaj e mai degrabă o bătălie a orgoliilor. Cine poate să pună mai multe bannere și materiale publicitare pe stâlpi acela crede că poate câștiga”, a spus analistul politic.

Referitor la campania în mediul online, Cristian Pârvulescu spune că aceasta este „de o agresivitate fără precedent”.

„Nici măcar campanii comerciale atât de agresive cum este campania online acum nu am întâlnit. Pe site-uri comerciale apare publicitate politică și aici vedem foarte clar intenția de a atinge un anume electorat. Există și campania pe Facebook, e o întreagă bătălie între candidați. Pe de altă parte, însă, nu se câștigă nimic în ceea ce privește dezbaterea politică. Vorbim doar de publicitate electorală, nu vorbim deloc despre dezbatere politică. Sunt niște discursuri paralele pe care candidații le poartă cu atacuri permanente împotriva celorlalți, în funcție de poziționarea în sondaje. Altfel spus, challengerii atacă cu destul de multă forță candidatul care se află pe prima poziție”, a punctat Pârvulescu.

Analistul a ținut să adauge faptul că mediul online nu va fi cel care va da președintele României, însă campania desfășurată pe rețelele de socializare poate ajuta electoratul indecis să își contureze o opțiune de vot.

„Mediul online nu cred că este atât de irelevant pe cât cred unii. Nu va da președintele mediul online, nu încă, cum se întâmplă deja în Statele Unite sau în statele occidentale, dar contează foarte mult pentru electoratul indecis tânăr. Or, când vorbim despre aproximativ 10-15% electori liberi și când diferența între 40% și 50% poate fi făcută de acest electorat liber, atunci electoratul contează pentru turul doi”, a mai spus Pârvulescu.
Pe de altă parte, analistul Adrian Moraru (Institutul pentru Politici Publice) susține că, prin lipsa dezbaterilor electorale din spațiul public, campania pentru prezidențiale este „ternă și insipidă”.

„Este la fel de ternă și de insipidă ca și campania din 2009. Nu avem niciun fel de dezbatere. Este incredibil să avem candidați care sunt invitați la televizor și discută separat sau sunt întrebați despre subiectele zilei, alături de analiști, comentatori, în loc să avem oameni care să vină și să vorbească. Eu nu vreau să îi văd certându-se, dar aș vrea să îi văd comparat, inclusiv emoțional, fiindcă este o altă încărcătură emoțională când îi vezi în aceeași emisiune, privindu-se, stând umăr lângă umăr și discutând și adresându-se nouă, ca să pot să mă lămuresc cu care dintre ei să votez. Pe stânga e mai simplu, dar dacă sunt votant de dreapta… Mi se pare incredibil că nu avem astfel de dezbateri și că ajungem iar să votăm, exact cum sună și sloganurile lor, dacă sunt muncitori sau orice altceva în loc să ne spună ce vor să facă”, a explicat acesta.

Moraru a adăugat că alegătorii nu pot vota „în orb” un candidat la prezidențiale fără să cunoască viziunea acestuia pe temele ce intră în atribuțiile constituționale ale șefului statului.

„Nu putem să semnăm un contract în orb, doar că tu îmi spui că ești competent. Spune-mi ce vrei să faci pe zona economică, pe zona de reorientare geopolitică și pe relațiile cu o serie întreagă de evenimente din regiune, pe zona noastră, ce vrei să faci pe libertăți civile, pe eventuale reforme pe care le-ar dori să le susțină în zona de infrastructură statală, adică relațiile dintre instituții, reformarea Parlamentului sau întărirea altor instituții, ce părere au de Armată, de Justiție, de procurorii din România. Sunt un milion de lucruri despre care președintele se ocupă și aș vrea să aud părerile candidaților și să văd acea interacțiune dintre ei care mă poate ajuta pe mine ca alegător să compar lucrurile”, a mai comentat analistul.

Analistul Radu Magdin a susținut că, în opinia sa, în această perioadă s-a pus accentul pe campania negativă, încercându-se, totodată, readucerea în discuție a temei Justiției.

„Mi se pare că avem și acum un accent din ce în ce mai puternic pe campania negativă, diferit mi se pare că niciunul dintre principalii candidați nu a gafat în mod fundamental astfel încât să șocheze opinia publică și să creeze un val împotriva sa. Se încearcă readucerea în prim plan a temei Justiției, dar și reactivarea unor temeri cu privire la acapararea statului sau tentații geopolitice. Cred însă că determinantă va fi percepția asupra calităților candidaților, asupra voinței și valorilor lor, precum și credibilitatea acestora în expunerea acestor calități. Naturalețea și replica vor conta mult în dezbateri și în argumentele finale ale alegătorilor”, a declarat Magdin pentru AGERPRES.

În opinia analistului Marius Pieleanu, campania pentru alegerile prezidențiale „nu are nicio legătură cu temele reale”, fiind dovada unei „Românii rupte în două”.

„Este o campanie a unei Românii rupte în două, o Românie polarizată, ostilizată, o Românie care se dușmănește reciproc. De asta e nevoie de un președinte care să nu dezbine. Asta este o mare problemă a României de astăzi. Avem o Românie ruptă în mai multe bucăți, ceea ce va crea o problemă pentru dezvoltarea noastră. Campania, după cum constatați, nu are nicio legătură cu temele reale, cu proiectele politice, cu ce vrem să facem noi în România. Dacă ne bazăm doar pe Justiție, interpretată în exces…, nu cred că asta este soluția”, a susținut acesta.

Analistul Alfred Bulai a afirmat că această campanie este una „denaturată” fiindcă, „în mod paradoxal, proiectele chiar dacă există, nu ies la suprafață”.

„Este cea mai proastă campanie electorală. (…) Este o campanie complet denaturată — vorbim de ofițeri acoperiți, de jurnaliști acoperiți, de tot felul de subiecte care nu reprezintă nimic în raport cu ce proiect vine un președinte pentru cinci ani. (…) Nu se propune nicio dezbatere. Ideile, proiectele nu se pot pune pe tapet pentru cei care le au fiindcă o mare parte dintre candidați nu au niciun fel de proiect în realitate. Vorbesc despre ei, îi înjură pe ceilalți, dar nu propun nimic sau propun subiecte absolut banale. Chiar dacă sunt câteva proiecte structurate în această campanie, ele nu sunt în spațiul public, pentru că se discută despre orice tâmpenie posibilă, cu excepția proiectelor”, a precizat analistul.

Alfred Bulai a adăugat că din spațiul public lipsesc proiectele naționale ample, care să implice o coagulare a factorilor decidenți și găsirea unui consens.

„Este o decădere a campaniilor electorale. Vârful, după mine, a fost ca performanță campania din 2000. Acum, în mod paradoxal, proiectele, chiar dacă există, nu ies la suprafață. Emil Constantinescu avea un proiect. A venit cu ideea că noi trebuie să intrăm în NATO și UE, când a fost o întreagă nebunie, chiar o super-acțiune pe care au încercat-o. În 2000 a fost o temă puternică legată de politicile economice. A venit apoi Vadim Tudor cu tema corupților. La fel, în 2004, Alianța DA și cu Băsescu au mers pe lupta împotriva corupției și aderarea la UE. Erau niște pași, un anumit orizont. Guvernarea Tăriceanu chiar a ajuns în UE. Adică a fost parte a unui proiect național și erau proiecte naționale cu care mai toată clasa politică era de acord. În 2009 nu a mai fost niciun proiect. Domnul Geoană nu a avut niciun proiect, voia doar să-l dea jos pe domnul Băsescu”, a mai spus acesta.

Bulai a ținut să precizeze că, până la acest moment, nu a mai văzut „atâtea arestări și procese în timpul campaniei”.