România are la dispoziție 1,8 miliarde de euro, prin PNRR, pentru a se transforma digital până în 2026. Teoretic, acest lucru înseamnă crearea unei infrastructuri digitale coerente și integrată la nivelul administrației publice, care să ofere servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și companiilor.

În realitate, primi pași în acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență au început cu un scandal, privind modul cum a fost gândit cloud-ul guvernamental, locul virtual care ar trebui să adune toate datele deținute de stat despre cetățenii săi. Și continuă cu o înțelegere destul de minimală a ce înseamnă, de fapt, digitalizarea serviciilor publice.

Radu Puchiu este co-fondator și CEO al H.appyCities, o organizație care construiește platforme digitale și aplicații mobile pentru a conecta cetățenii, comunitățile și autoritățile locale. Este consultant pentru politici publice și guvernare deschisă, cu peste 10 ani de experiență în sectorul public din România. A fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.

Într-un interviu acordat PressHUB, Radu Puchiu a explicat ce înseamnă digitalizare, a vorbit despre lucrurile bune și despre cele rele din proiectele ce urmează a fi realizate prin PNRR și, mai ales, a explicat cât de importante sunt încrederea și educația digitală pentru ca totul să meargă bine.

Prima parte a interviului poate fi citită aici: Ce înseamnă digitalizarea statului. Nu mutarea birocrației de la ghișeu în online

PressHUB: În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt 1,8 miliarde de euro pentru transformare digitală, care ar trebui absorbiți până în 2026. Care e situația la acest capitol? Am văzut că au fost niște pași în zona educație, s-au depus circa 60 de de proiecte pentru digitalizarea în zona educației. Dar cât de bine stăm raportat la PNRR?

Radu Puchiu: Fac un pas în urmă și cred că e important ce vreau să spun. PNRR-u a apărut în 2020 ca să ajute țările să treacă peste o criză, cea creată de pandemie. Comisia Europeană a venit și a zis: ați fost afectați, punem la dispoziție bani la nivel de UE, ca voi să treceți mai ușor peste criza asta.

Dar cu o mențiune: dacă tot o facem, dacă tot dăm acești bani, haideți să facem în așa fel încât revenirea de după criză să fie aliniată cu țintele strategice europene.

UE are ca o țintă strategică să devină competitivă digital pe plan mondial. Așa că Comisia a zis: îți dau bani ca să te refaci, dar refă în zona de competitivitate digitală. Deci, totul se leagă de strategia europeană.

Apoi, ce mai înseamnă PNRR-ul și e important, dar a fost trecut oarecum în plan secund.

Ce se întâmplă în cazul României?. România nu s-a dus pregătită în acest demers. În primul rând, pentru că prioritățile ei sunt mult mai jos, sunt în zona de infrastructură de transport, de irigații, de exemplu. N-aveam proiecte mature, aliniate cu ceea ce își dorea Uniunea Europeană. Și atunci a trebuit să le inventăm, inclusiv pe zona de digital.

Cloud-ul guvernamental e un exemplu, digitalizare IMM-urilor, educația altele.

Am inventat niște proiecte, dar le-am și supraevaluat. Ăsta este PNRR-ul românesc.

Acum noi suntem în fața unei realități ciudate. Pe de o parte, ca să luăm acei bani trebuie să respectăm niște pași și ne dăm seama că nu au fost gândiți pe niște proiecte mature și atunci trebuie să grăbim lucrurile, să accelerăm foarte tare, lucru la care administrația noastră nu e cea mai bună.

Pe de altă parte, trebuie să justificăm sumele alea mari de bani pe care le-am cerut.

Și atunci apar tot soiul de mostrișori operaționali, care sunt foarte, foarte interesanți. De exemplu: digitalizare învățământului superior. Cum să fac lucrul ăsta? Păi, împart egal la toate universitățile.

Nu plec de la nici o analiză, care-s nevoile, ce-a făcut fiecare, unde mă duc și intervin. Poate unul are mai multă nevoie, poate unul mai puțin, poate unul a făcut niște lucruri și poate împarte și cu celelalte. Nu există nimic din partea de analiză.

Cloud-ul guvernamental este foarte superficial. Ce vrem să facem, ce servicii vrem să mutăm? Reglăm acum din mers lucrurile astea, în loc să le fii avut deja.

Noi acum descoperim. Și atunci, orice discuție despre PNRR nu poate să ignore acest context din spate, pentru că ar fi nedrept.

Problema PNRR-ului este puțin mai adâncă la nivel de administrație și la cum se raportează România la țintele europene, care pentru noi au fost niște chestii foarte străine.

Continuarea, aici: https://presshub.ro/pnrr-digitalizare-fonduri-europene-transformare-234838/?fbclid=IwAR1p8fyNul2d8szExSeLJbhXu_g7WF5quleDh9uhj0Xj-_ujkZl-1eWaO4s